HOTARARE 1425 /2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
17 Mar 2011
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 51 alin. (1) lit. a) din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Articol unic
Se aproba Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1
Prezentele norme metodologice stabilesc modul de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, denumita in continuare lege.
Art. 2
In intelesul prezentelor norme metodologice, termenii si expresiile folosite au urmatoarea semnificatie:
1. autorizare a functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca - asumarea de catre angajator a responsabilitatii privind legalitatea desfasurarii activitatii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca;
2. serviciu intern de prevenire si protectie - totalitatea resurselor materiale si umane alocate pentru efectuarea activitatilor de prevenire si protectie in intreprindere si/sau unitate;
3. comitet de securitate si sanatate in munca - organul paritar constituit la nivelul angajatorului, in vederea participarii si consultarii periodice in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in conformitate cu art. 18 alin. (1)-(3) din lege;
4. zone cu risc ridicat si specific - acele zone din cadrul intreprinderii si/sau unitatii in care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate;
5. accident care produce incapacitate temporara de munca (ITM) - accident care produce incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice consecutive, confirmata prin certificat medical;
6. accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce invaliditate confirmata prin decizie de incadrare intr-un grad de invaliditate, emisa de organele medicale in drept;
7. accident mortal (D) - accident in urma caruia se produce decesul accidentatului, confirmat imediat sau dupa un interval de timp, in baza unui act medico-legal;
8. accident colectiv - accidentul in care au fost accidentate cel putin 3 persoane, in acelasi timp si din aceleasi cauze, in cadrul aceluiasi eveniment;
9. accident de munca de circulatie - accident survenit in timpul circulatiei pe drumurile publice sau generat de traficul rutier, daca persoana vatamata se afla in indeplinirea indatoririlor de serviciu;
10. accident de munca de traseu:
a) accident survenit in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliu si invers si care a antrenat vatamarea sau decesul;
b) accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masa in locuri organizate de angajator, pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la locul unde ia masa si invers, si care a antrenat vatamarea sau decesul;
c) accident survenit pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la locul unde isi incaseaza salariul si invers si care a antrenat vatamarea sau decesul;
11. accident in afara muncii - accident care nu indeplineste conditiile prevazute la art. 5 lit. g) si la art. 30 din lege;
12. invaliditate - pierdere partiala sau totala a capacitatii de munca, confirmata prin decizie de incadrare intr-un grad de invaliditate, emisa de organele medicale in drept;
13. invaliditate evidenta - pierdere a capacitatii de munca datorata unor vatamari evidente, cum ar fi un brat smuls din umar, produse in urma unui eveniment, pana la emiterea deciziei de incadrare intr-un grad de invaliditate de catre organele medicale in drept;
14. intoxicatie acuta profesionala - stare patologica aparuta brusc, ca urmare a expunerii organismului la noxe existente la locul de munca;
15. indatoriri de serviciu - sarcini profesionale stabilite in: contractul individual de munca, regulamentul intern sau regulamentul de organizare si functionare, fisa postului, deciziile scrise, dispozitiile scrise ori verbale ale conducatorului direct sau ale sefilor ierarhici ai acestuia;
16. comunicare - procedura prin care angajatorul comunica producerea unui eveniment, de indata, autoritatilor prevazute la art. 27 alin. (1) din lege;
17. evidenta - mijloacele si modalitatile de pastrare a informatiilor referitoare la evenimentele produse;
18. cercetare a bolilor profesionale - procedura efectuata in mod sistematic, cu scopul de a stabili caracterul de profesionalitate a bolii semnalate;
19. semnalare a bolilor profesionale - procedura prin care se indica pentru prima oara faptul ca o boala ar putea fi profesionala;
20. raportare a bolilor profesionale - procedura prin care se transmit informatii referitoare la bolile profesionale declarate potrivit legii la Centrul national de coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale si la Centrul National pentru Organizarea si Asigurarea Sistemului Informational si Informatic in Domeniul Sanatatii Bucuresti.
CAPITOLUL II
Autorizarea functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca
Art. 3
In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor si a bolilor profesionale, angajatorii au obligatia sa obtina autorizatia de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, inainte de inceperea oricarei activitati.
Art. 4
Nu se autorizeaza, potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice, persoanele fizice, asociatiile familiale si persoanele juridice pentru care autorizarea functionarii, inclusiv din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, se efectueaza in temeiul Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 5
Asumarea de catre angajator a responsabilitatii privind legalitatea desfasurarii activitatii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca se face pentru activitatile care se desfasoara la sediul social, la sediile secundare sau in afara acestora.
Art. 6
(1) In vederea autorizarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, angajatorul are obligatia sa depuna la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia isi desfasoara activitatea o cerere, completata in doua exemplare semnate in original de catre angajator, conform modelului prevazut in anexa nr. 1.
(2) prevazuta la alin. (1) va fi insotita de urmatoarele acte:
a) copii de pe actele de infiintare;
b) declaratia pe propria raspundere, conform modelului prezentat in anexa nr. 2, din care rezulta ca pentru activitatile declarate sunt indeplinite conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
(3) Pentru actele depuse in sustinerea cererii se va completa opisul prezentat in anexa nr. 1.
Art. 7
In vederea autorizarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, inspectoratele teritoriale de munca procedeaza dupa cum urmeaza:
a) inregistreaza cererile de autorizare a functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca;
b) verifica actele depuse in sustinerea acestora, precum si declaratia pe propria raspundere prevazuta la art. 6;
c) completeaza si emit certificatul constatator, conform modelului prezentat in anexa nr. 3;
d) asigura evidenta certificatelor constatatoare eliberate, conform modelului prezentat in anexa nr. 4;
e) asigura arhivarea documentatiei in baza careia s-au emis certificatele constatatoare.
Art. 8
Termenul de eliberare a certificatului constatator este de 5 zile lucratoare, calculat de la data inregistrarii cererii.
Art. 9
Certificatul constatator, emis in baza declaratiei pe propria raspundere, da dreptul angajatorilor sa desfasoare activitatile pentru care au obtinut certificatul.
Art. 10
(1) In cazul in care in cadrul controalelor se constata abateri de la respectarea prevederilor legale din domeniul securitatii si sanatatii in munca, inspectorul de munca sisteaza activitatea si propune inspectoratului teritorial de munca inscrierea mentiunii in certificatul constatator.
(2) Inspectoratul teritorial de munca mentioneaza sistarea activitatii prevazute la alin. (1) in certificatul constatator.
Art. 11
(1) In situatia prevazuta la art. 10, angajatorul poate relua activitatea numai dupa ce demonstreaza ca a remediat deficientele care au condus la sistarea activitatii si a obtinut autorizarea conform art. 6.
(2) In situatia prevazuta la alin. (1), cererea va fi insotita de certificatul constatator eliberat initial, in original.
(3) Inspectoratul teritorial de munca va mentiona in certificatul constatator data reluarii activitatii.
CAPITOLUL III
Servicii de prevenire si protectie
SECTIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 12
Prezentul capitol stabileste cerintele minime pentru activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din intreprindere si/sau unitate si protectia lucratorilor la locul de munca, cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, organizarea activitatilor de prevenire si protectie in cadrul intreprinderii si/sau unitatii, a serviciilor externe de prevenire si protectie, stabilirea criteriilor de evaluare si a procedurii de abilitare a serviciilor externe, precum si reglementarea statutului de reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Art. 13
Angajatorul trebuie sa asigure planificarea, organizarea si mijloacele necesare activitatii de prevenire si protectie in unitatea si/sau intreprinderea sa.
SECTIUNEA 2
Organizarea activitatilor de prevenire si protectie
Art. 14
Organizarea activitatilor de prevenire si protectie este realizata de catre angajator, in urmatoarele moduri:
a) prin asumarea de catre angajator, in conditiile art. 9 alin. (4) din lege, a atributiilor pentru realizarea masurilor prevazute de lege;
b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie;
c) prin infiintarea unui serviciu intern de prevenire si protectie;
d) prin apelarea la servicii externe de prevenire si protectie.
Art. 15
(1) Activitatile de prevenire si protectie desfasurate prin modalitatile prevazute la art. 14 in cadrul intreprinderii si/sau al unitatii sunt urmatoarele:
1. identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv executant, sarcina de munca, mijloace de munca/ echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de munca/posturi de lucru;
2. elaborarea si actualizarea planului de prevenire si protectie;
3. elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale unitatii/intreprinderii, precum si ale locurilor de munca/ posturilor de lucru;
4. propunerea atributiilor si raspunderilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca, ce revin lucratorilor, corespunzator functiilor exercitate, care se consemneaza in fisa postului, cu aprobarea angajatorului;
5. verificarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si protectie, precum si a atributiilor si responsabilitatilor ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca, stabilite prin fisa postului;
6. intocmirea unui necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
7. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitatii adecvate pentru fiecare loc de munca, asigurarea informarii si instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca si verificarea cunoasterii si aplicarii de catre lucratori a informatiilor primite;
8. elaborarea programului de instruire-testare la nivelul intreprinderii si/sau unitatii;
9. asigurarea intocmirii planului de actiune in caz de pericol grav si iminent, conform prevederilor art. 101-107, si asigurarea ca toti lucratorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui;
10. evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 101-107;
11. stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate si sanatate in munca, stabilirea tipului de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca;
12. evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica, pentru care este necesara autorizarea exercitarii lor;
13. evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare;
14. evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesita testarea aptitudinilor si/sau control psihologic periodic;
15. monitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de ventilare sau a altor instalatii pentru controlul noxelor in mediul de munca;
16. verificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgenta, precum si a sistemelor de siguranta;
17. informarea angajatorului, in scris, asupra deficientelor constatate in timpul controalelor efectuate la locul de munca si propunerea de masuri de prevenire si protectie;
18. intocmirea rapoartelor si/sau a listelor prevazute de hotararile Guvernului emise in temeiul art. 51 alin. (1) lit. b) din lege, inclusiv cele referitoare la azbest, vibratii, zgomot si santiere temporare si mobile;
19. evidenta echipamentelor de munca si urmarirea ca verificarile periodice si, daca este cazul, incercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane competente, conform prevederilor din Hotararea Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;
20. identificarea echipamentelor individuale de protectie necesare pentru posturile de lucru din intreprindere si intocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu echipament individual de protectie, conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;
21. urmarirea intretinerii, manipularii si depozitarii adecvate a echipamentelor individuale de protectie si a inlocuirii lor la termenele stabilite, precum si in celelalte situatii prevazute de Hotararea Guvernului nr. 1.048/2006;
22. participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177;
23. intocmirea evidentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177;
24. elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratorii din intreprindere si/sau unitate, in conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din lege;
25. urmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca, cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor;
26. colaborarea cu lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor, serviciile externe de prevenire si protectie, medicul de medicina muncii, in vederea coordonarii masurilor de prevenire si protectie;
27. colaborarea cu lucratorii desemnati/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori, in situatia in care mai multi angajatori isi desfasoara activitatea in acelasi loc de munca;
28. urmarirea actualizarii planului de avertizare, a planului de protectie si prevenire si a planului de evacuare;
29. propunerea de sanctiuni si stimulente pentru lucratori, pe criteriul indeplinirii atributiilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
30. propunerea de clauze privind securitatea si sanatatea in munca la incheierea contractelor de prestari de servicii cu alti angajatori, inclusiv la cele incheiate cu angajatori straini;
31. intocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfasurarea acestor activitati.
(2) Activitatile legate de supravegherea starii de sanatate a lucratorilor se vor efectua in conformitate cu prevederile art. 24 si 25 din lege.
Art. 16
(1) In cazul intreprinderilor cu pana la 9 lucratori inclusiv angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii in munca, daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) activitatile desfasurate in cadrul intreprinderii nu sunt dintre cele prevazute in anexa nr. 5
b) angajatorul isi desfasoara activitatea profesionala in mod efectiv si cu regularitate in intreprindere si/sau unitate;
c) angajatorul indeplineste cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzatoare cel putin nivelului de baza, conform prevederilor art. 47-51.
(2) in situatia in care nu sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1), angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori, conform prevederilor art. 20-22, sau poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie, conform prevederilor art. 23 - 27, si/sau sa apeleze la servicii externe.
(3) in situatia in care sunt indeplinite conditiile de la alin. (1), dar angajatorul nu realizeaza in totalitate activitatile de prevenire si protectie, pentru activitatile pe care nu le realizeaza angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe.
Art. 17
(1) In cazul intreprinderilor care au intre 10 si 49 de lucratori inclusiv, angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii in munca, daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) activitatile desfasurate in cadrul intreprinderii nu sunt dintre cele prevazute in anexa nr. 5;
b) riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate;
c) angajatorul isi desfasoara activitatea profesionala in mod efectiv si cu regularitate in intreprindere si/sau unitate;
d) angajatorul indeplineste cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare cel putin nivelului de baza, conform prevederilor art. 47-51.
(2) In situatia in care nu sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1), angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori, conform prevederilor art. 20-22, sau poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie, conform prevederilor art. 23-27, si/sau sa apeleze la servicii externe.
(3) In situatia in care sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1) si (2), dar angajatorul, lucratorii desemnati sau serviciul intern nu realizeaza in totalitate activitatile de prevenire si protectie prevazute la art. 15, angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe.
Art. 18
(1) In cazul intreprinderilor si/sau unitatilor intre 50 si 149 de lucratori, angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori sau sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie din cadrul intreprinderii.
(2) In cazul intreprinderilor si/sau unitatilor prevazute la alin. (1), care desfasoara activitati dintre cele prevazute in anexa nr. 5, angajatorul trebuie sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie.
(3) In cazul in care lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie prevazute la art. 15, angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe.
Art. 19
(1) In cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care au peste 150 de lucratori, angajatorul trebuie sa organizeze serviciul intern de prevenire si protectie.
(2) In cazul in care serviciul intern de prevenire si protectie nu are capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie prevazute la art. 15, angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe.
SECTIUNEA 3
Lucratori desemnati
Art. 20
(1) Desemnarea nominala a lucratorului/ lucratorilor pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie se face prin decizie a angajatorului.
(2) Angajatorul va consemna in fisa postului activitatile de prevenire si protectie pe care lucratorul desemnat are capacitatea, timpul necesar si mijloacele adecvate sa le efectueze.
Art. 21
Pentru a putea sa desfasoare activitatile de prevenire si protectie, lucratorul desemnat trebuie sa indeplineasca cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare cel putin nivelului mediu, conform prevederilor art. 47-51.
Art. 22
(1) Angajatorul va stabili numarul de lucratori desemnati in functie de marimea intreprinderii si/sau unitatii si/sau riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si de distributia acestora in cadrul intreprinderii si/sau unitatii.
(2) Angajatorul trebuie sa asigure mijloacele adecvate si timpul necesar pentru ca lucratorii desemnati sa poata desfasura activitatile de prevenire si protectie conform fisei postului.
SECTIUNEA 4
Serviciile interne de prevenire si protectie
Art. 23
(1) Serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care indeplinesc cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului mediu si/sau superior, conform prevederilor art. 47-51, si, dupa caz, alti lucratori care pot desfasura activitati auxiliare.
(2) Conducatorul serviciului de prevenire si protectie trebuie sa indeplineasca cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului superior, conform prevederilor art. 47-51.
Art. 24
(1) Serviciul intern de prevenire si protectie se organizeaza in subordinea directa a angajatorului ca o structura distincta.
(2) Lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie trebuie sa desfasoare numai activitati de prevenire si protectie si cel mult activitati complementare cum ar fi: prevenirea si stingerea incendiilor si protectia mediului.
(3) Angajatorul va consemna in regulamentul intern sau in regulamentul de organizare si functionare activitatile de prevenire si protectie pentru efectuarea carora serviciul intern de prevenire si protectie are capacitate si mijloace adecvate.
Art. 25
Serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa aiba la dispozitie resursele materiale si umane necesare pentru indeplinirea activitatilor de prevenire si protectie desfasurate in intreprindere.
Art. 26
(1) Angajatorul va stabili structura serviciului intern de prevenire si protectie in functie de marimea intreprinderii si/sau unitatii si/sau riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si de distributia acestora in cadrul intreprinderii si/sau unitatii.
(2) Angajatorul trebuie sa asigure mijloacele adecvate pentru ca serviciul intern de prevenire si protectie sa poata desfasura activitatile specifice.
(3) Cand angajatorul isi desfasoara activitatea in mai multe puncte de lucru, serviciul de prevenire si protectie trebuie sa fie organizat astfel incat sa se asigure in mod corespunzator desfasurarea activitatilor specifice.
(4) In situatia in care activitatea de prevenire si protectie este asigurata prin mai multe servicii interne, acestea vor actiona coordonat pentru asigurarea eficientei activitatii.
Art. 27
Serviciul intern de prevenire si protectie poate sa asigure si supravegherea medicala, daca dispune de personal cu capacitate profesionala si de mijloace materiale adecvate.
SECTIUNEA 5
Servicii externe de prevenire si protectie
Art. 28
Serviciul extern de prevenire si protectie asigura, pe baza de contract, activitatile de prevenire si protectie in domeniu.
Art. 29
Angajatorul apeleaza la serviciile externe, cu respectarea prevederilor art. 18 alin. (3) lit. d) din lege.
Art. 30
Serviciul extern trebuie sa aiba acces la toate informatiile necesare desfasurarii activitatii de prevenire si protectie.
Art. 31
Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
a) sa dispuna de personal cu capacitate profesionala adecvata si de mijloacele materiale necesare pentru a-si desfasura activitatea;
b) sa fie abilitat de Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in conformitate cu procedura stabilita la art. 35-45.
Art. 32
(1) Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care indeplinesc cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului mediu si/sau superior, conform prevederilor art. 47-51, si, dupa caz, alti lucratori care pot desfasura activitati auxiliare.
(2) Conducatorul serviciului extern de prevenire si protectie trebuie sa indeplineasca cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului superior, conform prevederilor art. 47-51.
(3) In cazul in care serviciul extern de prevenire si protectie este format dintr-o singura persoana, aceasta trebuie sa indeplineasca cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului superior, conform prevederilor art. 47-51.
Art. 33
Contractul incheiat intre angajator si serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele:
a) activitatile de prevenire si protectie care vor fi desfasurate de catre serviciul extern de prevenire si protectie;
b) modul de colaborare cu lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie si/sau cu alte servicii externe de prevenire si protectie;
c) clauze privind solutionarea litigiilor aparute intre parti.
Art. 34
(1) Serviciul extern are obligatia sa transmita inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia isi are sediul, domiciliul sau resedinta o copie de pe certificatul de abilitare, in termen de 10 zile de la data primirii acestuia.
(2) Serviciul extern trebuie sa intocmeasca, in doua exemplare, un raport de activitate semestrial, conform modelului prevazut in anexa nr. 10.
(3) Rapoartele vor fi inaintate inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia isi are sediul, domiciliul sau resedinta serviciul extern.
(4) Inspectoratul va analiza rapoartele de activitate si va restitui un exemplar serviciului extern, iar un exemplar il va arhiva.
SECTIUNEA 6
Abilitarea serviciilor externe de prevenire si protectie
Art. 35
Abilitarea serviciilor externe de prevenire si protectie se efectueaza conform procedurii prevazute de prezenta sectiune, elaborata cu respectarea prevederilor art. 9 alin. (1) lit. b) si alin. (5), precum si prevederilor art. 45 alin. (2) lit. e) din lege.
Art. 36
(1) Serviciile externe de prevenire si protectie pot sa isi desfasoare activitatea numai dupa obtinerea certificatului de abilitare pentru servicii externe de prevenire si protectie, denumit in continuare certificatele abilitare, emis de directiile de munca, solidaritate sociala si familie teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti, pe raza carora isi au sediul, domiciliul sau resedinta.
(2) Dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, prin exceptie de la prevederile alin. (1), persoanele fizice si juridice avand cetatenia, respectiv nationalitatea unui stat membru al Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, care au fost supuse procedurii de abilitare sau unei proceduri similare in unul dintre aceste state, in vederea furnizarii de servicii de prevenire si protectie, nu trebuie sa obtina certificatul de abilitare prevazut de prezentele norme metodologice.
(3) In cadrul directiilor de munca, solidaritate sociala si familie teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti, se constituie, prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, denumita in continuare Comisia de abilitare si avizare.
(4) Membrii comisiei prevazute la alin. (3) sunt:
a) directorul executiv al directiei de munca, solidaritate sociala si familie;
b) inspectorul sef adjunct cu atributii de securitate si sanatate in munca al inspectoratului teritorial de munca;
c) conducatorul structurii asiguratorului pentru accidente de munca si boli profesionale de la nivel teritorial;
d) reprezentantul desemnat de comisia de autorizare judeteana infiintata de Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor, dupa o procedura proprie stabilita de Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor.
(5) Presedintele Comisiei de abilitare si avizare este directorul executiv al directiei de munca, solidaritate sociala si familie teritoriale.
(6) Secretariatul Comisiei de abilitare si avizare este asigurat de directia de munca, solidaritate sociala si familie teritoriala, respectiv a municipiului Bucuresti.
Art. 37
In vederea abilitarii pentru activitatile de prevenire si protectie prevazute la art. 15, solicitantii vor transmite un dosar care va cuprinde urmatoarele documente:
a) cerere de abilitare pentru servicii externe de prevenire si protectie, conform modelului prezentat in anexa nr. 8;
b) copie de pe certificatul de inregistrare la registrul comertului si, dupa caz, copie de pe actul constitutiv;
c) copii de pe documentele care atesta pregatirea profesionala si nivelul de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conform prevederilor art. 31 si 32;
d) curriculum vitae pentru personalul care va desfasura activitatile de prevenire si protectie;
e) documente care atesta experienta de cel putin 5 ani in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru personalul care va desfasura activitatile de prevenire si protectie;
f) memoriu de prezentare din care sa rezulte mijloacele materiale si resursele umane de care dispune;
g) copii de pe decizia de numire si contractul individual de munca pe perioada nedeterminata pentru conducatorul serviciului extern;
h) copii de pe contractele individuale de munca ale personalului de executie din serviciul extern;
i) declaratii ale personalului serviciului extern privind pastrarea confidentialitatii, in timpul si dupa incetarea desfasurarii activitatilor de prevenire si protectie, asupra informatiilor la care are acces.
Art. 38
Solicitantul trebuie sa transmita prin posta dosarul prevazut la art. 37, cu cel putin 10 zile inainte de data intrunirii Comisiei de abilitare si avizare.
Art. 39
Comisia de abilitare si avizare are urmatoarele obligatii:
a) sa afiseze data intrunirii la sediul directiei de munca, solidaritate sociala si familie teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti, si sa o faca publica si prin alte mijloace, cum ar fi internet sau presa locala, cu cel putin o luna inainte;
b) sa se intruneasca, cel putin o data pe trimestru, in functie de numarul de dosare primite;
c) sa analizeze dosarele solicitantilor cu continutul prevazut la art. 37;
d) sa elibereze certificatele de abilitare, conform modelului prevazut in anexa nr. 9, pentru solicitantii care indeplinesc conditiile pentru servicii externe de prevenire si protectie prevazute de prezentele norme metodologice;
e) sa restituie solicitantilor, prin posta, dosarele care nu contin toate documentele prevazute la art. 37 si motivarea acestei decizii;
f) sa transmita titularilor, prin posta, cu confirmare de primire, in termen de 10 zile de la data intrunirii Comisiei de abilitare si avizare, certificatele de abilitare emise;
g) sa tina evidenta certificatelor de abilitare emise si sa arhiveze dosarele in baza carora s-au emis;
h) sa faca publica lista actualizata a serviciilor externe de prevenire si protectie abilitate.
Art. 40
(1) Solicitantul caruia i s-a restituit dosarul are dreptul, in termen de 30 de zile de la data primirii, sa faca contestatie la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
(2) Raspunsul la contestatie va fi transmis prin posta in termen de 30 de zile.
Art. 41
Valabilitatea certificatului de abilitare este de 3 ani.
Art. 42
(1) Reinnoirea certificatului de abilitare se face la expirarea termenului de valabilitate sau la modificarea conditiilor in baza carora s-a emis.
(2) Pentru reinnoirea certificatului de abilitare, solicitantul va prezenta urmatoarele documente:
a) dosarul prevazut la art. 37;
b) rapoartele semestriale inregistrate la inspectoratul teritorial de munca;
c) copii de pe documentele care atesta absolvirea cursurilor de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in cazul in care au fost efectuate.
Art. 43
(1) Modificarea oricarei conditii in baza careia s-a emis certificatul de abilitare, fara comunicarea si transmiterea documentelor doveditoare Comisiei de abilitare si avizare in termen de maximum 5 zile lucratoare, conduce la incetarea valabilitatii acestuia.
(2) Dupa analizarea noilor conditii prevazute la alin. (1), Comisia de abilitare si avizare va decide daca certificatul de abilitare isi mentine sau isi pierde valabilitatea si va comunica in scris titularului de certificat aceasta decizie.
Art. 44
(1) Inspectoratele teritoriale de munca verifica respectarea de catre serviciile externe a conditiilor in baza carora a fost emis certificatul de abilitare si propun, in scris, Comisiei de abilitare si avizare, daca este cazul, anularea certificatului.
(2) Comisia de abilitare si avizare analizeaza argumentele aduse in sustinerea propunerii de anulare a certificatului de abilitare si, pe baza acestora, poate emite decizia de anulare.
(3) Decizia de anulare a certificatului de abilitare si motivatia acesteia se transmit titularului, in termen de 10 zile de la data emiterii.
(4) Titularul certificatului de abilitare anulat poate face contestatie la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, in termen de 30 de zile de la data primirii deciziei de anulare.
(5) Raspunsul la contestatie va fi transmis prin posta, cu confirmare de primire, in termen de 30 de zile.
Art. 45
Persoanele fizice si juridice abilitate pentru a presta servicii in domeniul protectiei muncii, in temeiul Legii protectiei muncii nr. 90/1996, trebuie sa isi reinnoiasca certificatul in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentelor norme metodologice.
SECTIUNEA 7
Planul de prevenire si protectie
Art. 46
(1) Conform prevederilor art. 13 lit. b) din lege angajatorul trebuie sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie care va fi revizuit ori de cate ori intervin modificari ale conditiilor de munca, respectiv aparitia unor riscuri noi.
(2) In urma evaluarii riscurilor pentru fiecare loc de munca/post de lucru se stabilesc masuri de prevenire si protectie, de natura tehnica, organizatorica, igienico-sanitara si de alta natura, necesare pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor.
(3) In urma analizei masurilor prevazute la alin. (2) se stabilesc resursele umane si materiale necesare realizarii lor.
(4) Planul de prevenire si protectie va cuprinde cel putin informatiile prevazute in anexa nr. 7.
(5) Planul de prevenire si protectie se supune analizei lucratorilor si/sau reprezentantilor lor sau comitetului de securitate si sanatate in munca, dupa caz, si trebuie sa fie semnat de angajator.
SECTIUNEA 8
Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca
Art. 47
Nivelurile de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, necesare pentru dobandirea capacitatilor si aptitudinilor corespunzatoare efectuarii activitatilor de prevenire si protectie, sunt urmatoarele:
a) nivel de baza;
b) nivel mediu;
c) nivel superior.
Art. 48
(1) Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului de baza sunt:
a) studii in invatamantul liceal filiera teoretica in profil real sau filiera tehnologica in profil tehnic;
b) curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu continut minim conform celui prevazut in anexa nr. 6 lit. A, cu o durata de cel putin 40 de ore.
(2) Nivelul de baza prevazut la alin. (1) se atesta prin diploma de studii si certificatul de absolvire a cursului prevazut la alin. (1) lit. b).
Art. 49
(1) Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului mediu sunt:
a) studii in invatamantul postliceal in profil tehnic;
b) curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu continut minim conform celui prevazut in anexa nr. 6 lit. B, cu o durata de cel putin 80 de ore.
(2) Nivelul mediu prevazut la alin. (1) se atesta prin diploma de studii si certificatul de absolvire a cursului prevazut la alin. (1) lit. b).
Art. 50
(1) Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului superior sunt:
a) studii superioare tehnice;
b) curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu continut minim conform celui prevazut in anexa nr. 6 lit. B, cu o durata de cel putin 80 de ore;
c) curs postuniversitar de evaluare a riscurilor cu o durata de cel putin 180 de ore.
(2) Nivelul superior prevazut la alin. (1) se atesta prin diploma de studii si certificatele de absolvire a cursurilor prevazute la alin. (1) lit. b) si c).
(3) Cerinta minima prevazuta la alin. (1) lit. b) este considerata indeplinita si in situatia in care persoana a absolvit o forma de invatamant postuniversitar in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Art. 51
Cursurile in domeniul securitatii si sanatatii in munca, prevazute la art. 48 alin. (1) lit. b), art. 49 alin. (1) lit. b) si la art. 50 alin. (1) lit. b), se efectueaza de catre furnizori de formare profesionala autorizati conform prevederilor art. 18 - 27 din Ordonanta Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 375/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
SECTIUNEA 9
Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca
Art. 52
Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca, definiti conform art. 5 lit. d) din lege, sunt alesi de catre si dintre lucratorii din intreprindere si/sau unitate, conform celor stabilite prin contractul colectiv de munca, regulamentul intern sau regulamentul de organizare si functionare.
Art. 53
Numarul de reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca, care se aleg, va fi stabilit prin contractul colectiv de munca, regulamentul intern sau regulamentul de organizare si functionare, in functie de numarul total al lucratorilor din intreprindere si/sau unitate, cel putin conform cerintelor prevazute la art. 60.
Art. 54
Lucratorii comunica in scris angajatorului numarul si numele reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Art. 55
Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca trebuie sa indeplineasca cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzatoare cel putin nivelului de baza, conform prevederilor art. 47-51.
Art. 56
Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca sunt consultati si participa, in conformitate cu art. 18 din lege, si pot desfasura urmatoarele activitati:
a) colaboreaza cu angajatorul pentru imbunatatirea conditiilor de securitate si sanatate in munca;
b) insotesc echipa/persoana care efectueaza evaluarea riscurilor;
c) ajuta lucratorii sa constientizeze necesitatea aplicarii masurilor de securitate si sanatate in munca;
d) aduc la cunostinta angajatorului sau comitetului de securitate si sanatate in munca propunerile lucratorilor referitoare la imbunatatirea conditiilor de munca;
e) urmaresc realizarea masurilor din planul de prevenire si protectie;
f) informeaza autoritatile competente asupra nerespectarii prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
CAPITOLUL IV
Organizarea si functionarea comitetului de securitate si sanatate in munca
SECTIUNEA 1
Organizarea comitetului de securitate si sanatate in munca
Art. 57
(1) Comitetul de securitate si sanatate in munca se constituie in unitatile care au un numar de cel putin 50 de lucratori, inclusiv cu capital strain, care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei.
(2) Inspectorul de munca poate impune constituirea comitetului de securitate si sanatate in munca in unitatile cu un numar mai mic de 50 de lucratori in functie de natura activitatii si de riscurile identificate.
(3) In cazul in care activitatea se desfasoara in unitati dispersate teritorial, se pot infiinta mai multe comitete de securitate si sanatate in munca; numarul acestora se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern ori regulamentul de organizare si functionare.
(4) Comitetul de securitate si sanatate in munca se constituie si in cazul activitatilor care se desfasoara temporar, respectiv cu o durata mai mare de 3 luni.
(5) In unitatile care au mai putin de 50 de lucratori, atributiile comitetului de securitate si sanatate in munca revin reprezentantilor lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor.
Art. 58
(1) Comitetul de securitate si sanatate in munca este constituit din reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor, pe de o parte, si angajator sau reprezentantul sau legal si/sau reprezentantii sai in numar egal cu cel al reprezentantilor lucratorilor si medicul de medicina muncii, pe de alta parte.
(2) Lucratorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire si protectie este secretarul comitetului de securitate si sanatate in munca.
Art. 59
(1) Reprezentantii lucratorilor in comitetul de securitate si sanatate in munca vor fi alesi pe o perioada de 2 ani.
(2) In cazul in care unul sau mai multi reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor se retrag din comitetul de securitate si sanatate in munca, acestia vor fi inlocuiti imediat prin alti reprezentanti alesi.
Art. 60
(1) Modalitatea de desemnare a reprezentantilor lucratorilor in comitetele de securitate si sanatate in munca va fi stabilita prin contractul colectiv de munca, regulamentul intern sau regulamentul de organizare si functionare.
(2) Reprezentantii lucratorilor in comitetele de securitate si sanatate in munca vor fi desemnati de catre lucratori dintre reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor, dupa cum urmeaza:
a) de la 50 la 100 de lucratori - 2 reprezentanti;
b) de la 101 la 500 de lucratori - 3 reprezentanti;
c) de la 501 la 1.000 de lucratori - 4 reprezentanti;
d) de la 1.001 la 2.000 de lucratori - 5 reprezentanti;
e) de la 2.001 la 3.000 de lucratori - 6 reprezentanti;
f) de la 3.001 la 4.000 de lucratori - 7 reprezentanti;
g) peste 4.000 de lucratori - 8 reprezentanti.
Art. 61
(1) Angajatorul are obligatia sa acorde fiecarui reprezentant al lucratorilor in comitetele de securitate si sanatate in munca timpul necesar exercitarii atributiilor specifice.
(2) Timpul alocat acestei activitati va fi considerat timp de munca si va fi de cel putin:
a) 2 ore pe luna in unitatile avand un efectiv de pana la 99 de lucratori;
b) 5 ore pe luna in unitatile avand un efectiv intre 100 si 299 de lucratori;
c) 10 ore pe luna in unitatile avand un efectiv intre 300 si 499 de lucratori;
d) 15 ore pe luna in unitatile avand un efectiv intre 500 si 1.499 de lucratori;
e) 20 de ore pe luna in unitatile avand un efectiv de 1.500 de lucratori si peste.
(3) Instruirea necesara exercitarii rolului de membru in comitetul de securitate si sanatate in munca trebuie sa se realizeze in timpul programului de lucru si pe cheltuiala unitatii.
Art. 62
Angajatorul sau reprezentantul sau legal este presedintele comitetului de securitate si sanatate in munca.
Art. 63
Membrii comitetului de securitate si sanatate in munca se nominalizeaza prin decizie scrisa a presedintelui acestuia, iar componenta comitetului va fi adusa la cunostinta tuturor lucratorilor.
Art. 64
(1) La intrunirile comitetului de securitate si sanatate in munca vor fi convocati sa participe lucratorii desemnati, reprezentantii serviciului intern de prevenire si protectie si, in cazul in care angajatorul a contractat unul sau mai multe servicii externe de prevenire si protectie, reprezentantii acestora.
(2) La intrunirile comitetului de securitate si sanatate in munca pot fi invitati sa participe inspectori de munca.
SECTIUNEA 2
Functionarea comitetului de securitate si sanatate in munca
Art. 65
Comitetul de securitate si sanatate in munca functioneaza in baza regulamentului de functionare propriu.
Art. 66
(1) Angajatorul are obligatia sa asigure intrunirea comitetului de securitate si sanatate in munca cel putin o data pe trimestru si ori de cate ori este necesar.
(2) Ordinea de zi a fiecarei intruniri este stabilita de catre presedinte si secretar, cu consultarea reprezentantilor lucratorilor, si este transmisa membrilor comitetului de securitate si sanatate in munca, inspectoratului teritorial de munca si, daca este cazul, serviciului extern de protectie si prevenire, cu cel putin 5 zile inaintea datei stabilite pentru intrunirea comitetului.
(3) Secretarul comitetului de securitate si sanatate in munca convoaca in scris membrii comitetului cu cel putin 5 zile inainte de data intrunirii, indicand locul, data si ora stabilite.
(4) La fiecare intrunire secretarul comitetului de securitate si sanatate in munca incheie un proces-verbal care va fi semnat de catre toti membrii comitetului.
(5) Comitetul de securitate si sanatate in munca este legal intrunit daca sunt prezenti cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor sai.
(6) Comitetul de securitate si sanatate in munca convine cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor prezenti.
(7) Secretarul comitetului de securitate si sanatate in munca va afisa la loc vizibil copii ale procesului-verbal incheiat.
(8) Secretarul comitetului de securitate si sanatate in munca transmite inspectoratului teritorial de munca, in termen de 10 zile de la data intrunirii, o copie a procesului-verbal incheiat.
SECTIUNEA 3
Atributiile comitetului de securitate si sanatate in munca
Art. 67
Pentru realizarea informarii, consultarii si participarii lucratorilor, in conformitate cu art. 16, 17 si 18 din lege, comitetul de securitate si sanatate in munca are cel putin urmatoarele atributii:
a) analizeaza si face propuneri privind politica de securitate si sanatate in munca si planul de prevenire si protectie, conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare si functionare;
b) urmareste realizarea planului de prevenire si protectie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizarii prevederilor lui si eficienta acestora din punct de vedere al imbunatatirii conditiilor de munca;
c) analizeaza introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luand in considerare consecintele asupra securitatii si sanatatii, lucratorilor, si face propuneri in situatia constatarii anumitor deficiente;
d) analizeaza alegerea, cumpararea, intretinerea si utilizarea echipamentelor de munca, a echipamentelor de protectie colectiva si individuala;
e) analizeaza modul de indeplinire a atributiilor ce revin serviciului extern de prevenire si protectie, precum si mentinerea sau, daca este cazul, inlocuirea acestuia;
f) propune masuri de amenajare a locurilor de munca, tinand seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice;
g) analizeaza cererile formulate de lucratori privind conditiile de munca si modul in care isi indeplinesc atributiile persoanele desemnate si/sau serviciul extern;
h) urmareste modul in care se aplica si se respecta reglementarile legale privind securitatea si sanatatea in munca, masurile dispuse de inspectorul de munca si inspectorii sanitari;
i) analizeaza propunerile lucratorilor privind prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, precum si pentru imbunatatirea conditiilor de munca si propune introducerea acestora in planul de prevenire si protectie;
j) analizeaza cauzele producerii accidentelor de munca, imbolnavirilor profesionale si evenimentelor produse si poate propune masuri tehnice in completarea masurilor dispuse in urma cercetarii;
k) efectueaza verificari proprii privind aplicarea instructiunilor proprii si a celor de lucru si face un raport scris privind constatarile facute;
l) dezbate raportul scris, prezentat comitetului de securitate si sanatate in munca de catre conducatorul unitatii cel putin o data pe an, cu privire la situatia securitatii si sanatatii in munca, la actiunile care au fost intreprinse si la eficienta acestora in anul incheiat, precum si propunerile pentru planul de prevenire si protectie ce se va realiza in anul urmator.
SECTIUNEA 4
Obligatiile angajatorului referitoare la comitetul de securitate si sanatate in munca
Art. 68
Angajatorul trebuie sa furnizeze comitetului de securitate si sanatate in munca toate informatiile necesare, pentru ca membrii acestuia sa isi poata da avizul in cunostinta de cauza.
Art. 69
(1) Angajatorul trebuie sa prezinte, cel putin o data pe an, comitetului de securitate si sanatate in munca un raport scris care va cuprinde situatia securitatii si sanatatii in munca, actiunile care au fost intreprinse si eficienta acestora in anul incheiat, precum si propunerile pentru planul de prevenire si protectie ce se vor realiza in anul urmator.
(2) Angajatorul trebuie sa transmita raportul prevazut la alin. (1), avizat de membrii comitetului de securitate si sanatate in munca, in termen de 10 zile, inspectoratului teritorial de munca.
Art. 70
Angajatorul trebuie sa supuna analizei comitetului de securitate si sanatate in munca documentatia referitoare la caracteristicile echipamentelor de munca, ale echipamentelor de protectie colectiva si individuala, in vederea selectionarii echipamentelor optime.
Art. 71
Angajatorul trebuie sa informeze comitetul de securitate si sanatate in munca cu privire la evaluarea riscurilor pentru securitate si sanatate, masurile de prevenire si protectie atat la nivel de unitate, cat si la nivel de loc de munca si tipuri de posturi de lucru, masurile de prim ajutor, de prevenire si stingere a incendiilor si evacuare a lucratorilor.
Art. 72
Angajatorul comunica comitetului de securitate si sanatate in munca punctul sau de vedere sau, daca este cazul, al medicului de medicina muncii, serviciului intern sau extern de prevenire si protectie, asupra plangerilor lucratorilor privind conditiile de munca si modul in care serviciul intern sau extern de prevenire si protectie isi indeplineste atributiile.
Art. 73
in cazul in care angajatorul nu ia in considerare propunerile comitetului de securitate si sanatate in munca, conform atributiilor prevazute la art. 67, trebuie sa motiveze decizia sa in fata comitetului; motivatia va fi consemnata in procesul-verbal.
CAPITOLUL V
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca
SECTIUNEA 1
Dispozitii generale
Art. 74
Prezentul capitol stabileste procedura instruirii lucratorilor din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, in conformitate cu art. 20 din lege.
Art. 75
Instruirea in domeniul securitatii si sanatatii in munca are ca scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate in munca.
Art. 76
(1) Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca la nivelul intreprinderii si/sau al unitatii se efectueaza in timpul programului de lucru.
(2) Perioada in care se desfasoara instruirea prevazuta la alin. (1) este considerata timp de munca.
Art. 77
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca cuprinde 3 faze:
a) instruirea introductiv-generala;
b) instruirea la locul de munca;
c) instruirea periodica.
Art. 78
La instruirea personalului in domeniul securitatii si sanatatii in munca vor fi folosite mijloace, metode si tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstratia, studiul de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiectii, instruire asistata de calculator.
Art. 79
Fiecare angajator are obligatia sa asigure baza materiala corespunzatoare unei instruiri adecvate.
Art. 80
Angajatorul trebuie sa dispuna de un program de instruire - testare, pe meserii sau activitati.
Art. 81
(1) Rezultatul instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca se consemneaza in mod obligatoriu in fisa de instruire individuala, conform modelului prezentat in anexa nr. 11, cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii.
(2) Completarea fisei de instruire individuala se va face cu pix cu pasta sau cu stilou, imediat dupa verificarea instruirii.
(3) Dupa efectuarea instruirii, fisa de instruire individuala se semneaza de catre lucratorul instruit si de catre persoanele care au efectuat si au verificat instruirea.
(4) Fisa de instruire individuala va fi pastrata de catre conducatorul locului de munca si va fi insotita de o copie a fisei de aptitudini, completata de catre medicul de medicina muncii in urma examenului medical la angajare.
Art. 82
(1) Pentru persoanele aflate in intreprindere si/sau unitate cu permisiunea angajatorului, angajatorul stabileste, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare si functionare, reguli privind instruirea si insotirea acestora in intreprindere si/sau unitate.
(2) Pentru lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care desfasoara activitati pe baza de contract de prestari de servicii in intreprinderea si/sau unitatea unui alt angajator, angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucratorilor privind activitatile specifice intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderilor si/sau unitatii, in general.
(3) Instruirea prevazuta la alin. (1) si (2) se consemneaza in fisa de instruire colectiva, conform modelului prezentat in anexa nr. 12.
(4) Fisa de instruire colectiva se intocmeste in doua exemplare, din care un exemplar se va pastra de catre angajator/lucrator desemnat/serviciu intern de prevenire si protectie care a efectuat instruirea si un exemplar se pastreaza de catre angajatorul lucratorilor instruiti sau, in cazul vizitatorilor, de catre conducatorul grupului.
(5) Reprezentantii autoritatilor competente in ceea ce priveste controlul aplicarii legislatiei referitoare la securitate si sanatate in munca vor fi insotiti de catre un reprezentant desemnat de catre angajator, fara a se intocmi fisa de instructaj.
SECTIUNEA 2
Instruirea introductiv-generala
Art. 83
Instruirea introductiv-generala se face:
a) la angajarea lucratorilor definiti conform art. 5 lit. a) din lege;
b) lucratorilor detasati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
c) lucratorilor delegati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar.
Art. 84
Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activitatile specifice intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general.
Art. 85
Instruirea introductiv-generala se face de catre:
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca; sau
b) lucratorul desemnat; sau
c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau
d) serviciul extern de prevenire si protectie.
Art. 86
Instruirea introductiv-generala se face individual sau in grupuri de cel mult 20 de persoane.
Art. 87
(1) Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activitati si de riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii si/sau al unitatii, in general.
(2) Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductiv-generale; aceasta nu va fi mai mica de 8 ore.
(3) Sunt exceptate de la prevederile alin. (2) persoanele prevazute la art. 82, carora li se vor prezenta succint activitatile, riscurile si masurile de prevenire si protectie din intreprindere si/sau unitate.
Art. 88
(1) in cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, in principal, urmatoarele probleme:
a) legislatia de securitate si sanatate in munca;
b) consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca;
c) riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii;
d) masuri la nivelul intreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.
(2) Continutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie in conformitate cu tematica aprobata de catre angajator.
Art. 89
(1) Instruirea introductiv-generala se va finaliza cu verificarea insusirii cunostintelor pe baza de teste.
(2) Rezultatul verificarii va fi consemnat in fisa de instruire.
(3) Lucratorii prevazuti la art. 83 lit. a) si d) nu vor putea fi angajati daca nu si-au insusit cunostintele prezentate in instruirea introductiv-generala.
SECTIUNEA 3
Instruirea la locul de munca
Art. 90
(1) Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.
(2) Instruirea la locul de munca se face tuturor lucratorilor prevazuti la art. 83, inclusiv la schimbarea locului de munca in cadrul intreprinderii si/sau al unitatii.
Art. 91
(1) Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca, in grupe de maximum 20 de persoane.
(2) Fisa de instruire se pastreaza de catre conducatorul locului de munca.
Art. 92
(1) Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.
(2) Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste prin instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv, impreuna cu:
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca; sau
b) lucratorul desemnat; sau
c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau
d) serviciul extern de prevenire si protectie.
Art. 93
(1) Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.
(2) Instruirea la locul de munca va cuprinde:
a) informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca si/sau postului de lucru;
b) prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau postul de lucru;
c) masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor;
d) prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru;
e) instruirea la locul de munca va include in mod obligatoriu demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura si exercitii practice privind utilizarea echipamentului individual de protectie, a mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare si de prim ajutor.
Art. 94
Inceperea efectiva a activitatii la postul de lucru de catre lucratorul instruit se face numai dupa verificarea cunostintelor de cate seful ierarhic superior celui care a facut instruirea si se consemneaza in fisa de instruire individuala.
SECTIUNEA 4
Instruirea periodica
Art. 95
Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor prevazuti la art. 83 si are drept scop reimprospatarea si actualizarea cunostintelor in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Art. 96
(1) Instruirea periodica se efectueaza de catre conducatorul locului de munca.
(2) Intervalul dintre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instructiuni proprii, in functie de conditiile locului de munca si/sau postului de lucru, si nu va fi mai mare de 6 luni.
(3) Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice va fi de cel mult 12 luni.
(4) Verificarea instruirii periodice se face de catre seful ierarhic al celui care efectueaza instruirea si prin sondaj de catre angajator/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciile externe de prevenire si protectie, care vor semna fisele de instruire ale lucratorilor, confirmand astfel ca instruirea a fost facuta corespunzator.
(5) Instruirea periodica se va completa in mod obligatoriu si cu demonstratii practice.
Art. 97
Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.
Art. 98
Instruirea periodica se face suplimentar celei programate in urmatoarele cazuri:
a) cand un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare;
b) cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii, inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri in unitate;
c) la reluarea activitatii dupa accident de munca;
d) la executarea unor lucrari speciale;
e) la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent;
f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
g) la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
Art. 99
Durata instruirii periodice prevazute la art. 98 nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste in instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv, impreuna cu:
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca; sau
b) lucratorul desemnat; sau
c) un lucrator al serviciului intern de protectie si prevenire; sau
d) serviciul extern de protectie si prevenire.
Art. 100
Instruirea periodica prevazuta la art. 98 se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.
CAPITOLUL VI
Pericol grav si iminent si zone cu risc ridicat si specific
SECTIUNEA 1
Pericol grav si iminent de accidentare
Art. 101
Starea de pericol grav si iminent de accidentare, astfel cum este el definit la art. 5 lit. I) din lege, poate fi constatata de catre orice lucrator din intreprindere si/sau unitate, lucrator al serviciului extern de prevenire si protectie cu care intreprinderea si/sau unitatea a incheiat contract, precum si de catre inspectorii de munca.
Art. 102
La constatarea starii de pericol grav si iminent de accidentare se vor lua imediat urmatoarele masuri de securitate:
a) oprirea echipamentului de munca si/sau activitatii;
b) evacuarea personalului din zona periculoasa;
c) anuntarea serviciilor specializate;
d) anuntarea conducatorilor ierarhici;
e) eliminarea cauzelor care au condus la aparitia starii de pericol grav si iminent.
Art. 103
(1) In vederea realizarii masurilor prevazute la art. 102 lit. a), in prealabil angajatorul va desemna lucratorii care trebuie sa opreasca echipamentele de munca si va asigura instruirea acestora.
(2) In vederea realizarii masurilor precizate la art. 102 lit. b), in prealabil angajatorul trebuie:
a) sa intocmeasca planul de evacuare a lucratorilor;
b) sa afiseze planul de evacuare la loc vizibil;
c) sa instruiasca lucratorii in vederea aplicarii planului de evacuare si sa verifice modul in care si-au insusit cunostintele.
(3) In vederea realizarii masurilor precizate la art. 102 lit. c), in prealabil angajatorul trebuie:
a) sa desemneze lucratorii care trebuie sa contacteze serviciile specializate si sa ii instruiasca in acest sens;
b) sa asigure mijloacele de comunicare necesare contactarii serviciilor specializate.
(4) In vederea realizarii masurilor precizate la art. 102 lit. d), in prealabil angajatorul trebuie sa stabileasca modul operativ de anuntare la nivel ierarhic superior.
(5) In vederea realizarii masurilor precizate la art. 102 lit. e), in prealabil angajatorul trebuie:
a) sa desemneze lucratorii care au capacitatea necesara sa elimine starea de pericol grav si iminent, sa asigure instruirea si dotarea lor cu mijloace tehnice necesare interventiei;
b) sa stabileasca serviciile specializate care pot interveni.
Art. 104
Angajatorul trebuie sa stabileasca masurile de securitate prevazute la art. 102, tinand seama de natura activitatilor, numarul de lucratori, organizarea teritoriala a activitatii si de prezenta altor persoane in afara celor implicate direct in procesul muncii.
SECTIUNEA 2
Zone cu risc ridicat si specific
Art. 105
Evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazuta la art. 13 lit. k) din lege trebuie sa contina nominalizarea si localizarea acestor zone in cadrul intreprinderii si/sau unitatii si masurile stabilite in urma evaluarii riscurilor pentru aceste zone.
Art. 106
Angajatorul trebuie sa aduca la cunostinta conducatorilor locurilor de munca si lucratorilor care isi desfasoara activitatea in zonele cu risc ridicat si specific masurile stabilite in urma evaluarii riscurilor.
Art. 107
Actiunile pentru realizarea masurilor stabilite in urma evaluarii riscurilor pentru zonele cu risc ridicat si specific constituie o prioritate in cadrul planului de protectie si prevenire.
CAPITOLUL VII
Comunicarea si cercetarea evenimentelor, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor profesionale
SECTIUNEA 1
Comunicarea evenimentelor
Art. 108
(1) Orice eveniment va fi comunicat conform prevederilor art. 26 si art. 27 alin. (1) din lege.
(2) Daca printre victimele evenimentului se afla si lucratori ai altor angajatori, evenimentul va fi comunicat si angajatorilor acestora de catre angajatorul la care s-a produs evenimentul.
(3) Evenimentul produs in conditiile prevazute la art. 30 alin. (1) lit. d) si e) din lege, daca a avut loc in afara intreprinderii si/sau unitatii si nu a avut nicio legatura cu aceasta, va fi comunicat inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia s-a produs, de catre orice persoana care are cunostinta despre producerea evenimentului.
Art. 109
Comunicarea evenimentelor va cuprinde cel putin urmatoarele informatii, conform modelului prevazut in anexa nr. 13:
a) denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul si, daca este cazul, denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul;
b) sediul/adresa si numarul de telefon ale angajatorului;
c) locul unde s-a produs evenimentul;
d) data si ora la care s-a produs evenimentul/data si ora la care a decedat accidentatul;
e) numele si prenumele victimei;
f) datele personale ale victimei: varsta, starea civila, copii in intretinere, alte persoane in intretinere, ocupatia, vechimea in ocupatie si la locul de munca;
g) imprejurarile care se cunosc si cauzele prezumtive; h) consecintele accidentului;
i) numele si functia persoanei care comunica evenimentul;
j) data comunicarii;
k) unitatea sanitara cu paturi la care a fost internat accidentatul.
Art. 110
In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, soldate cu decesul victimelor, in care printre victime sunt si persoane aflate in indeplinirea unor indatoriri de serviciu, serviciile politiei rutiere vor comunica evenimentul la inspectoratul teritorial de munca din judetul pe raza caruia s-a produs.
Art. 111
(1) Angajatorul va lua masurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultata din producerea evenimentului, pana la primirea acordului din partea organelor care efectueaza cercetarea, cu exceptia cazurilor in care mentinerea acestei stari ar genera producerea altor evenimente, ar agrava starea accidentatilor sau ar pune in pericol viata lucratorilor si a celorlalti participanti la procesul muncii.
(2) In situatia in care este necesar sa se modifice starea de fapt rezultata din producerea evenimentului, se vor face, dupa posibilitati, schite sau fotografii ale locului unde s-a produs, se vor identifica si se vor ridica orice obiecte care contin sau poarta o urma a evenimentului; obiectele vor fi predate organelor care efectueaza cercetarea si vor constitui probe in cercetarea evenimentului.
(3) Pentru orice modificare a starii de fapt rezultata din producerea evenimentului, angajatorul sau reprezentantul sau legal va consemna pe propria raspundere, intr-un proces-verbal, toate modificarile efectuate dupa producerea evenimentului.
Art. 112
(1) Inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia a avut loc evenimentul va comunica Inspectiei Muncii:
a) incidentul periculos;
b) evenimentul care a avut ca urmare un deces;
c) evenimentul care a avut ca urmare un accident colectiv;
d) evenimentul care a avut ca urmare un accident urmat de invaliditate evidenta;
e) evenimentul care a avut ca urmare un accident urmat de invaliditate.
(2) Accidentul prevazut la alin. (1) lit. e) se va comunica dupa primirea deciziei de incadrare intr-un grad de invaliditate.
(3) Comunicarea catre Inspectia Muncii va cuprinde informatiile prevazute la art. 109.
Art. 113
(1) La solicitarea organelor care efectueaza cercetarea evenimentului, unitatea sanitara care acorda asistenta medicala de urgenta se va pronunta in scris cu privire la diagnosticul provizoriu, in termen de maximum 3 zile lucratoare de la primirea solicitarii.
(2) Unitatea sanitara prevazuta la alin. (1) va lua masuri pentru recoltarea imediata a probelor de laborator, in vederea determinarii alcoolemiei sau a starii de influenta a produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora, precum si pentru recoltarea altor probe specifice solicitate de inspectoratul teritorial de munca, urmand sa comunice rezultatul determinarilor specifice in termen de 5 zile lucratoare de la obtinerea acestora.
(3) In caz de deces al persoanei accidentate, inspectoratul teritorial de munca va solicita in scris unitatii medico-legale competente un raport preliminar din care sa reiasa faptul ca decesul a fost sau nu urmarea unei vatamari violente, in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala, aprobata cu modificari prin Legea nr. 459/2001, republicata, si legislatiei subsecvente.
(4) Unitatea medico-legala va transmite raportul preliminar inspectoratului teritorial de munca in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 1/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 459/2001, republicata, si ale legislatiei subsecvente.
(5) Unitatea medico-legala va transmite raportul de constatare medico-legala in termenul prevazut la art. 29 alin. (3) din lege.
(6) In cazul accidentului urmat de invaliditate, unitatea de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca, care a emis decizia de incadrare intr-un grad de invaliditate, va trimite o copie de pe decizie, in termen de 3 zile lucratoare de la data eliberarii acesteia, la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs accidentul.
SECTIUNEA 2
Cercetarea evenimentelor
Art. 114
Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea imprejurarilor si a cauzelor care au condus la producerea acestora, a reglementarilor legale incalcate, a raspunderilor si a masurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare si, respectiv, pentru determinarea caracterului accidentului.
Art. 115
Cercetarea se face imediat dupa comunicare, in conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) din lege.
Art. 116
(1) Cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporara de munca se efectueaza de catre angajatorul la care s-a produs evenimentul.
(2) Angajatorul are obligatia sa numeasca de indata, prin decizie scrisa, comisia de cercetare a evenimentului.
(3) Comisia de cercetare a evenimentului va fi compusa din cel putin 3 persoane; una dintre acestea trebuie sa fie lucrator desemnat, reprezentant al serviciului intern sau reprezentant al serviciului extern, cu pregatire de nivel superior.
(4) Persoanele numite de catre angajator in comisia de cercetare a evenimentului trebuie sa aiba pregatire tehnica corespunzatoare si sa nu fie implicate in organizarea si conducerea locului de munca unde a avut loc evenimentul si sa nu fi avut o responsabilitate in producerea evenimentului.
(5) Angajatorul care si-a asumat atributiile in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu poate face parte din comisia de cercetare a evenimentului, in acest caz urmand sa apeleze la servicii externe.
(6) Daca in eveniment sunt implicate victime cu angajatori diferiti, in comisia de cercetare numita de angajatorul la care s-a produs evenimentul vor fi nominalizate si persoane numite prin decizie scrisa de catre ceilalti angajatori.
(7) Angajatorul care a organizat transportul raspunde pentru cercetarea accidentului de circulatie produs pe drumurile publice, urmat de incapacitate temporara de munca, cu respectarea, atunci cand este cazul, a prevederilor alin. (6).
(8) Cercetarea evenimentului prevazut la art. 30 alin. (1) lit. d) si e) din lege, daca acesta a avut loc in afara intreprinderii si/sau unitatii angajatorului si nu a avut nicio legatura cu aceasta, se efectueaza in conditiile legii.
(9) Angajatorul care nu dispune de personal competent in conformitate cu alin. (4) sau nu are personal suficient trebuie sa asigure cercetarea apeland la servicii externe de prevenire si protectie.
Art. 117
(1) In cazul accidentelor de circulatie pe drumurile publice in care sunt implicate persoane aflate in indeplinirea indatoririlor de serviciu, serviciile politiei rutiere vor transmite organelor imputernicite sa efectueze cercetarea, la cererea acestora, in termen de 5 zile lucratoare de la solicitare, un exemplar din procesul-verbal de cercetare la fata locului si orice alte documente existente, necesare cercetarii: copii de pe declaratii, foaia de parcurs, ordin de deplasare, schite.
(2) In baza acestor acte si a altor documente din care sa rezulte ca victima se afla in indeplinirea unor indatoriri de serviciu, organele imputernicite potrivit legii vor efectua cercetarea evenimentului.
Art. 118
(1) Persoanele imputernicite, potrivit legii, sa efectueze cercetarea evenimentelor au dreptul sa ia declaratii scrise, sa preleveze sau sa solicite prelevarea de probe necesare cercetarii, sa solicite sau sa consulte orice acte ori documente ale angajatorului, iar acesta este obligat sa le puna la dispozitie in conditiile legii.
(2) In situatiile prevazute la alin. (1), cheltuielile necesare prelevarii si analizarii probelor in vederea cercetarii vor fi suportate de angajatorul la care a avut loc evenimentul.
Art. 119
(1) Pentru cercetarea evenimentelor se pot solicita experti sau specialisti cum ar fi cei din cadrul unor operatori economici cu competente potrivit legii sa efectueze expertize tehnice, iar acestia trebuie sa raspunda solicitarii.
(2) In situatia prevazuta la alin. (1), specialistii si expertii intocmesc expertize tehnice care vor face parte integranta din dosarul de cercetare a evenimentului.
(3) Cheltuielile aferente efectuarii expertizelor se suporta de catre angajatorul la care a avut loc evenimentul sau care se face raspunzator de organizarea activitatii in urma careia s-a produs evenimentul.
Art. 120
(1) Cercetarea evenimentului urmat de incapacitate temporara de munca se va incheia in cel mult 5 zile lucratoare de la data producerii.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatii cum ar fi cele in care este necesara prelevarea de probe ori efectuarea de expertize, pentru care se poate solicita in scris, argumentat si in termen, la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs evenimentul, prelungirea termenului de cercetare.
(3) Cercetarea evenimentelor care au antrenat deces, invaliditate evidenta, accident colectiv sau situatie de persoana data disparuta, precum si cercetarea incidentelor periculoase se vor incheia in cel mult 10 zile lucratoare de la data producerii acestora.
(4) Fac exceptie de la prevederile alin. (3) situatii cum ar fi cele in care este necesara eliberarea certificatului medico-legal, prelevarea de probe sau efectuarea de expertize, pentru care inspectoratul teritorial de munca care cerceteaza evenimentele poate solicita in scris, argumentat si in termen, la Inspectia Muncii, prelungirea termenului de cercetare.
Art. 121
(1) In cazul accidentului cu incapacitate temporara de munca, in urma caruia a intervenit invaliditate confirmata prin decizie sau decesul victimei, inspectoratul teritorial de munca va completa dosarul de cercetare intocmit la data producerii evenimentului si va intocmi un nou proces-verbal de cercetare bazat pe dosarul astfel completat.
(2) Intocmirea noului proces-verbal de cercetare a accidentului, prevazut la alin. (1), se face in cel mult 5 zile lucratoare de la data primirii de catre inspectoratul teritorial de munca a deciziei de incadrare intr-un grad de invaliditate sau a certificatului de constatare medico-legal.
(3) In cazul evenimentului a carui consecinta este invaliditate evidenta, evenimentul va fi cercetat de inspectoratul teritorial de munca ca eveniment care a produs incapacitate temporara de munca si, in functie de consecintele ulterioare ale evenimentului, se va proceda conform prevederilor alin. (1) si (2).
Art. 122
(1) Cercetarea evenimentelor se va finaliza cu intocmirea unui dosar, care va cuprinde:
a) opisul actelor aflate in dosar;
b) procesul-verbal de cercetare;
c) nota de constatare la fata locului, incheiata imediat dupa producerea evenimentului de catre inspectorul de munca, in cazul evenimentelor care se cerceteaza de catre inspectoratul teritorial de munca/Inspectia Muncii, conform competentelor, sau de catre lucratorul desemnat/serviciile de prevenire si protectie, in cazul evenimentelor a caror cercetare intra in competenta angajatorului, si semnata de catre angajator/reprezentantul sau legal, care va cuprinde precizari cum ar fi pozitia victimei, existenta sau inexistenta echipamentului individual de protectie, starea echipamentelor de munca, modul in care functionau dispozitivele de protectie, inchiderea fisei individuale de instructaj prin barare si semnatura, ridicarea de documente sau prelevarea de probe;
d) schite si fotografii referitoare la eveniment;
e) declaratiile accidentatilor, in cazul evenimentului urmat de incapacitate temporara de munca sau de invaliditate;
f) declaratiile martorilor si ale oricaror persoane care pot contribui la elucidarea imprejurarilor si a cauzelor reale ale producerii evenimentului;
g) copii ale actelor si documentelor necesare pentru elucidarea imprejurarilor si a cauzelor reale ale evenimentului;
h) copii ale certificatului constatator sau oricaror alte autorizatii in baza carora angajatorul isi desfasoara activitatea;
i) copii ale fisei de expunere la riscuri profesionale si ale fisei de aptitudine, intocmite conform legii;
j) copii ale contractelor individuale de munca ale victimelor;
k) copii ale fiselor de instruire individuala in domeniul securitatii si sanatatii in munca ale victimelor; in caz de deces aceste fise se vor anexa in original;
l) concluziile raportului de constatare medico-legala, in cazul accidentului mortal;
m) copie a hotararii judecatoresti prin care se declara decesul, in cazul persoanelor date disparute;
n) copie a certificatelor de concediu medical, in cazul accidentului urmat de incapacitate temporara de munca;
o) copie a deciziei de incadrare intr-un grad de invaliditate, in cazul accidentului urmat de invaliditate;
p) actul emis de unitatea sanitara care a acordat asistenta medicala de urgenta, din care sa rezulte data, ora cand accidentatul s-a prezentat pentru consultatie si diagnosticul, in cazul accidentelor de traseu;
q) copie a procesului-verbal de cercetare la fata locului, incheiat de serviciile politiei rutiere, in cazul accidentelor de circulatie pe drumurile publice.
(2) Dosarul va mai cuprinde, dupa caz, orice alte acte si documente necesare pentru a determina caracterul accidentului, cum ar fi:
a) copie a autorizatiei, in cazul in care victima desfasura o activitate care necesita autorizare;
b) copie a diplomei, adeverintei sau certificatului de calificare a victimei;
c) acte de expertiza tehnica, intocmite cu ocazia cercetarii evenimentului;
d) acte doveditoare, emise de organe autorizate, din care sa se poata stabili locul, data si ora producerii evenimentului sau sa se poata justifica prezenta victimei la locul, ora si data producerii evenimentului;
e) documente din care sa rezulte ca accidentatul indeplinea indatoriri de serviciu;
f) corespondenta cu alte institutii/unitati in vederea obtinerii actelor solicitate;
g) adresele de prelungire a termenelor de cercetare, in conformitate cu art. 120 alin. (2) si (4);
h) actul medical emis de unitatea sanitara care a acordat asistenta medicala de urgenta, din care sa rezulte diagnosticul la internare si/sau externare;
i) procesul-verbal incheiat dupa producerea evenimentului, in conditiile prevazute la art. 111;
j) formularul pentru inregistrarea accidentului de munca, denumit in continuare FIAM, aprobat prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei.
(la data 01-Jan-2007 Art. 122, alin. (2), litera J. din capitolul VII, sectiunea 2 a fost reglementata de Ordinul 3/2007)
Art. 123
Dosarul de cercetare a evenimentului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) filele dosarului sa fie numerotate, semnate de inspectorul care a efectuat cercetarea sau de membrii comisiei de cercetare, numita de angajator, si stampilate cu stampila inspectoratului sau a angajatorului;
b) numarul total de file continut de dosarul de cercetare si numarul de file pentru fiecare document anexat la dosar sa fie mentionate in opis;
c) fiecare document, cu exceptia procesului-verbal de cercetare, sa fie identificat in dosarul de cercetare ca anexa;
d) paginile si spatiile albe sa fie barate;
e) schitele referitoare la eveniment, anexate la dosar, sa fie insotite de explicatii;
f) fotografiile referitoare la eveniment sa fie clare si insotite de explicatii;
g) formularul pentru declaratie sa fie conform modelului prevazut in anexa nr. 14;
h) declaratiile aflate la dosar sa fie tehnoredactate, pentru a se evita eventualele confuzii datorate scrisului ilizibil, certificate ca fiind conforme cu originalul si semnate de catre inspectorul care a efectuat cercetarea sau de catre unul dintre membrii comisiei de cercetare.
Art. 124
(1) Dosarul de cercetare a evenimentelor se va intocmi astfel:
a) intr-un exemplar, pentru evenimentele care au produs incapacitate temporara de munca; dosarul se pastreaza in arhiva angajatorului care inregistreaza accidentul;
b) intr-un exemplar, pentru incidentele periculoase; dosarul se pastreaza la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea;
c) in doua exemplare, pentru evenimentele care au produs invaliditate confirmata prin decizie, deces, accidente colective; originalul se inainteaza organelor de urmarire penala si un exemplar se pastreaza la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea;
d) in doua exemplare, pentru evenimentele care au antrenat invaliditate evidenta; originalul se pastreaza la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea si un exemplar se transmite angajatorului care inregistreaza accidentul;
e) in trei exemplare, pentru evenimentele cercetate de Inspectia Muncii; originalul se inainteaza organelor de urmarire penala, un exemplar se pastreaza la Inspectia Muncii si un exemplar la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs evenimentul;
f) in mai multe exemplare, pentru evenimentele care au produs incapacitatea temporara de munca pentru victime cu angajatori diferiti; originalul se pastreaza in arhiva angajatorului care inregistreaza accidentul si celelalte exemplare se pastreaza de catre ceilalti angajatori.
(2) In cazul evenimentelor care au generat accidente urmate de incapacitate temporara de munca sau al incidentelor periculoase in care faptele comise pot fi considerate infractiuni, potrivit legii, dosarul de cercetare se incheie in doua exemplare, originalul fiind inaintat organului de urmarire penala.
Art. 125
(1) Dosarul de cercetare, intocmit de comisia numita de catre angajator, se inainteaza pentru verificare si avizare la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs evenimentul, in termen de 5 zile lucratoare de la finalizarea cercetarii.
(2) Inspectoratul teritorial de munca va analiza dosarul, va aviza si va restitui dosarul in cel mult 7 zile lucratoare de la data primirii.
(3) Dosarul va fi insotit de avizul inspectoratului teritorial de munca.
(4) In cazul in care inspectoratul teritorial de munca constata ca cercetarea nu a fost efectuata corespunzator, poate dispune completarea dosarului si/sau refacerea procesului-verbal de cercetare, dupa caz.
(5) Comisia de cercetare va completa dosarul si va intocmi procesul-verbal de cercetare in termen de 5 zile lucratoare de la data primirii dosarului.
(6) Daca evenimentul urmat de incapacitate temporara de munca s-a produs in conditiile prevazute la art. 124 alin. (2), inspectoratul teritorial de munca va inainta originalul dosarului de cercetare la organul de urmarire penala, imediat dupa avizare.
Art. 126
(1) Dosarul de cercetare intocmit de inspectoratul teritorial de munca va fi inaintat in vederea avizarii la Inspectia Muncii, in cel mult 5 zile lucratoare de la finalizarea cercetarii.
(2) Dosarul de cercetare pentru cazul disparitiei de persoane, ca urmare a unui eveniment si in imprejurari care indreptatesc presupunerea decesului acestora, va fi pastrat la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea, pana la emiterea hotararii judecatoresti prin care se declara decesul persoanelor disparute, conform prevederilor legale in vigoare; dupa completarea dosarului, acesta va fi inaintat in vederea avizarii la Inspectia Muncii.
(3) Inspectia Muncii avizeaza si restituie dosarele prevazute la alin. (1) in cel mult 10 zile lucratoare de la data primirii.
(4) In cazul in care Inspectia Muncii constata ca cercetarea nu a fost efectuata corespunzator, poate dispune completarea dosarului si intocmirea unui nou proces-verbal de cercetare.
(5) Inspectoratul teritorial de munca va completa dosarul si va intocmi noul proces-verbal de cercetare in termen de 5 zile lucratoare de la data primirii dosarului.
(6) Inspectoratul teritorial de munca transmite dosarele de cercetare prevazute la alin. (1) organelor de urmarire penala, numai dupa ce au fost avizate de catre Inspectia Muncii.
Art. 127
(1) Dosarul de cercetare al accidentului de munca cu invaliditate, inaintat organelor de urmarire penala, se restituie la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea, pentru completare si intocmirea unui nou proces-verbal de cercetare, in cazul in care se produce decesul accidentatului ca urmare a accidentului suferit, confirmat in baza unui act medico-legal.
(2) Dosarul prevazut la alin. (1) se restituie la inspectoratul teritorial de munca in termen de 10 zile lucratoare de la data solicitarii acestuia.
(3) Completarea dosarului prevazut la alin. (1) si intocmirea noului proces-verbal de cercetare a evenimentului se fac in cel mult 5 zile lucratoare de la primirea dosarului la inspectoratul teritorial de munca.
(4) Dosarul completat si noul proces-verbal de cercetare vor fi inaintate in vederea avizarii la Inspectia Muncii, care le va restitui inspectoratului teritorial de munca in termen de 10 zile lucratoare de la data primirii.
(5) Dupa avizarea de catre Inspectia Muncii in conditiile prevazute la art. 126, dosarul va fi inaintat organelor de urmarire penala de catre inspectoratul teritorial de munca.
Art. 128
Procesul-verbal de cercetare a evenimentului trebuie sa contina urmatoarele capitole:
a) data incheierii procesului-verbal;
b) numele persoanelor si in ce calitate efectueaza cercetarea evenimentului;
c) perioada de timp si locul in care s-a efectuat cercetarea;
d) obiectul cercetarii;
e) data si ora producerii evenimentului;
f) locul producerii evenimentului;
g) datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul, numele reprezentantului sau legal;
h) datele de identificare a accidentatului/accidentatilor;
i) descrierea detaliata a locului, echipamentului de munca, a imprejurarilor si modului in care s-a produs evenimentul;
j) urmarile evenimentului si/sau urmarile suferite de persoanele accidentate;
k) cauza producerii evenimentului;
l) alte cauze care au concurat la producerea evenimentului;
m) alte constatari facute cu ocazia cercetarii evenimentului;
n) persoanele raspunzatoare de incalcarea reglementarilor legale, din capitolele de la lit. k), I) si m);
o) sanctiunile contraventionale aplicate;
p) propuneri pentru cercetare penala;
q) caracterul accidentului;
r) angajatorul care inregistreaza accidentul de munca sau incidentul periculos;
s) masuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare si persoanele responsabile pentru realizarea acestora;
t) termenul de raportare la inspectoratul teritorial de munca privind realizarea masurilor prevazute la lit. s);
u) numarul de exemplare in care s-a incheiat procesul-verbal de cercetare si repartizarea acestora;
v) numele si semnatura persoanei/persoanelor care a/au efectuat cercetarea;
w) avizul inspectorului-sef adjunct securitate si sanatate in munca;
x) viza inspectorului-sef/inspectorului general de stat.
Art. 129
(1) In capitolul prevazut la art. 128 lit. b) se vor indica, de asemenea, prevederile legale potrivit carora persoanele sunt indreptatite sa efectueze cercetarea, precum si numele angajatorului si ale persoanelor care au participat din partea organelor competente la primele cercetari.
(2) In capitolul prevazut la art. 128 lit. c) se vor indica, de asemenea, motivele pentru care s-a solicitat prelungirea termenului de cercetare.
(3) In capitolul prevazut la art. 128 lit. e) se va indica, de asemenea, data decesului, pentru cazul in care s-a produs un eveniment si ulterior a survenit decesul victimelor implicate in acest eveniment.
(4) In capitolul prevazut la art. 128 lit. g) se vor indica, de asemenea, datele de identificare ale angajatorilor la care sunt/au fost angajate victimele, numele reprezentantilor legali ai angajatorilor, numarul documentului prin care s-a certificat autorizarea de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, adresa punctului de lucru.
(5) In capitolul prevazut la art. 128 lit. h) se vor indica, de asemenea, urmatoarele: numele, prenumele, cetatenia, varsta, starea civila, numarul de copii minori, domiciliul, locul de munca la care este incadrat, profesia de baza, ocupatia in momentul accidentarii, vechimea in munca, in functie sau in meserie si la locul de munca, data efectuarii ultimului instructaj in domeniul securitatii si sanatatii in munca, iar pentru persoanele care, in momentul accidentarii, desfasurau o activitate pentru care este necesara autorizare, se va face referire si la aceasta.
(6) Capitolul prevazut la art. 128 lit. i) va contine urmatoarele subcapitole:
a) descrierea detaliata a locului producerii evenimentului;
b) descrierea detaliata a echipamentului de munca;
c) descrierea detaliata a imprejurarilor;
d) descrierea detaliata a modului in care s-a produs evenimentul.
(7) In capitolele prevazute la art. 128 lit. k)-m) se va face trimitere la reglementarile legale in vigoare incalcate, cu redarea integrala a textului acestora.
(8) Denumirea capitolului prevazut la art. 128 lit. o) se va schimba in "Propuneri pentru sanctiuni administrative si disciplinare", in cazul accidentelor cercetate de catre comisia numita de angajator.
(9) Capitolele prevazute la art. 128 lit. w) si x) se vor regasi in procesul-verbal de cercetare numai pentru evenimentele cercetate de catre inspectoratul teritorial de munca sau Inspectia Muncii, conform competentelor.
(10) In cazul accidentelor cu ITM, procesul-verbal de cercetare se va incheia cu capitolul prevazut la art. 128 lit. w), care va fi numit "Viza angajatorului".
Art. 130
In situatiile in care din cercetare rezulta ca accidentul nu intruneste conditiile pentru a fi incadrat ca accident de munca, se va face aceasta mentiune la capitolele procesului-verbal de cercetare prevazute la art. 128 lit. q) si r) si se vor dispune masurile care trebuie luate de angajator pentru prevenirea unor cazuri asemanatoare.
Art. 131
Comisia de cercetare a unui eveniment numita de angajator poate face propuneri de sanctiuni disciplinare si/sau administrative, pe care le va mentiona in procesul-verbal de cercetare.
Art. 132
(1) Procesul-verbal de cercetare a unui eveniment se intocmeste in:
a) 3 exemplare, in cazul accidentului de munca urmat de incapacitate temporara de munca, pentru angajatorul care inregistreaza accidentul, inspectoratul teritorial de munca care a avizat dosarul si asigurator;
b) mai multe exemplare, in cazul accidentului de munca urmat de incapacitate temporara de munca pentru lucratori cu angajatori diferiti, pentru fiecare angajator, inspectoratul teritorial de munca care a avizat dosarul si asigurator;
c) 5 exemplare, in cazul accidentului de munca urmat de invaliditate, pentru angajatorul care inregistreaza accidentul, organul de urmarire penala, inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea, Inspectia Muncii si asigurator;
d) 5 exemplare, in cazul accidentului de munca mortal sau al celui colectiv, precum si in cazul accidentului mortal in afara muncii, pentru angajatorul care inregistreaza accidentul, organul de urmarire penala, inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea, Inspectia Muncii si asigurator;
e) 5 exemplare, in cazul incidentului periculos, pentru angajatorul care inregistreaza incidentul, organele de urmarire penala, inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea, Inspectia Muncii si asigurator.
(2) Procesul-verbal de cercetare poate fi intocmit intr-un numar mai mare de exemplare, dupa caz.
Art. 133
(1) In cazul in care accidentul de munca s-a produs la un angajator, altul decat cel care il inregistreaza, un exemplar din procesul-verbal de cercetare va fi trimis si acestuia.
(2) In cazul in care angajatorul la care se inregistreaza accidentul de munca isi are sediul, domiciliul sau resedinta pe teritoriul altui judet decat cel pe raza caruia s-a produs accidentul, se va trimite un exemplar din procesul-verbal de cercetare inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia are sediul, domiciliul sau resedinta angajatorul.
Art. 134
In cazul evenimentelor care nu au fost comunicate si cercetate, dar persoana vatamata prezinta un certificat medical cu cod "accident de munca", angajatorul care si-a asumat atributiile in domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie va solicita acesteia o declaratie scrisa privind modul si imprejurarile in care s-a produs evenimentul.
SECTIUNEA 3
Inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase
Art. 135
Inregistrarea accidentelor de munca si a incidentelor periculoase se face in baza procesului-verbal de cercetare.
Art. 136
(1) Accidentul de munca produs in timpul prestarii unor servicii pe baza de contract, comanda sau alte forme legale incheiate in intreprinderea si/sau unitatea unui angajator, alta decat cea la care este incadrata victima, se inregistreaza potrivit clauzelor prevazute in acest sens in documentele incheiate.
(2) In situatia in care documentul incheiat nu prevede clauze in acest sens, clauzele nu sunt suficient de acoperitoare pentru toate situatiile sau clauzele sunt contrare prevederilor prezentelor norme metodologice, accidentul de munca se inregistreaza de catre angajatorul raspunzator de conducerea si/sau de organizarea activitatii care a avut ca urmare producerea accidentului.
(3) Accidentul de munca produs in timpul prestarii unor servicii pe baza de comanda, la domiciliul clientului, se inregistreaza de catre angajatorul la care este/a fost angajata victima.
(4) Accidentul de munca suferit de o persoana aflata in indeplinirea indatoririlor de serviciu in intreprinderea si/sau unitatea altui angajator se inregistreaza de catre angajatorul raspunzator de conducerea si/sau de organizarea activitatii care a avut ca urmare producerea accidentului.
(5) Accidentele suferite in timpul stagiului de practica profesionala de catre elevi, studenti, ucenici si someri in perioada de reconversie profesionala se inregistreaza de catre angajatorul la care se efectueaza practica/reconversia profesionala.
(6) Accidentul de munca suferit de o persoana in cadrul activitatilor cultural-sportive, in timpul si din cauza indeplinirii acestor activitati, se inregistreaza de catre institutia sau angajatorul care a organizat actiunea respectiva.
(7) Accidentul de munca produs ca urmare a unei actiuni intreprinse de o persoana, din proprie initiativa, pentru salvarea de vieti omenesti sau pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol grav si iminent ce ameninta avutul public sau privat din intreprinderea si/sau unitatea unui angajator, se inregistreaza de catre angajatorul la care s-a produs accidentul.
(8) In cazul accidentului produs ca urmare a unei actiuni intreprinse de o persoana, din proprie initiativa, pentru salvarea de vieti omenesti sau pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol grav si iminent ce ameninta avutul public sau privat, produs in afara intreprinderii si/sau unitatii unui angajator si care nu are nicio legatura cu acesta, inregistrarea se face conform legii.
(9) Accidentul de munca de traseu se inregistreaza de catre angajatorul la care este angajata victima sau, dupa caz, de angajatorul raspunzator de conducerea si/sau de organizarea activitatii care a avut ca urmare producerea accidentului, conform concluziilor cercetarii.
(10) Accidentul de munca de circulatie se inregistreaza de catre angajatorul la care este angajata victima sau, dupa caz, de angajatorul raspunzator de conducerea si/sau de organizarea activitatii care a avut ca urmare producerea accidentului, conform concluziilor cercetarii.
(11) Accidentul produs in afara intreprinderii si/sau unitatii, ca urmare a neluarii unor masuri de securitate de catre un alt angajator, se inregistreaza de catre angajatorul din vina caruia s-a produs accidentul.
(12) Accidentul de munca suferit de insotitorii de incarcaturi, personalul de posta de la vagoanele C.F.R., angajati ai unor angajatori care, potrivit legii, sunt obligati sa delege insotitori pentru astfel de incarcaturi, pe mijloace de transport ce nu le apartin, se va inregistra de catre angajatorul raspunzator de organizarea activitatii care a avut ca urmare producerea accidentului sau, dupa caz, in conditiile clauzelor prevazute in documentele incheiate.
Art. 137
Pentru unele situatii neprevazute in prezentele reglementari, cu privire la inregistrarea accidentelor de munca, inspectoratul teritorial de munca sau Inspectia Muncii va stabili modul de inregistrare a accidentului in cauza.
Art. 138
(1) Disparitia unei persoane in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care indreptatesc presupunerea decesului acesteia se inregistreaza ca accident mortal, dupa ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti, conform prevederilor legale, prin care este declarat decesul.
(2) Data producerii accidentului de munca mortal, prevazut la alin. (1), este data inscrisa in hotararea judecatoreasca ca fiind data decesului.
(3) Angajatorul la care a fost angajata persoana disparuta va comunica, imediat, numarul si data hotararii judecatoresti la inspectoratul teritorial de munca.
Art. 139
Accidentul de munca cu invaliditate se va inregistra pe baza procesului-verbal de cercetare intocmit de inspectoratul teritorial de munca.
Art. 140
(1) In baza procesului-verbal de cercetare intocmit de persoanele imputernicite prin lege, angajatorul la care se inregistreaza accidentul va completa FIAM.
(2) FIAM se completeaza pentru fiecare persoana accidentata in cate 4 exemplare care se inainteaza spre avizare dupa cum urmeaza:
a) inspectoratului teritorial de munca care a avizat dosarul de cercetare intocmit de comisia angajatorului, in termen de 3 zile lucratoare de la primirea avizului;
b) inspectoratului teritorial de munca care a efectuat cercetarea, in termen de 3 zile lucratoare de la primirea procesului-verbal de cercetare.
(3) Verificarea si avizarea FIAM de catre inspectoratul teritorial de munca se fac in termen de 5 zile lucratoare de la primirea formularului.
(4) Angajatorul la care se inregistreaza accidentul anexeaza FIAM la dosarul sau la procesul-verbal de cercetare si distribuie celelalte exemplare la persoana accidentata, inspectoratul teritorial de munca si asiguratorul pe raza caruia isi are sediul social, domiciliul sau resedinta.
(5) In cazul in care victima unui accident de munca a fost propusa pentru pensionare odata cu emiterea deciziei de incadrare intr-o grupa de invaliditate, se va completa un exemplar FIAM care se va anexa la dosarul de pensionare ce va fi inaintat unitatii de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca.
Art. 141
(1) Angajatorul va tine evidenta evenimentelor in:
a) Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca, conform modelului prevazut in anexa nr. 15;
b) Registrul unic de evidenta a incidentelor periculoase, conform modelului prevazut in anexa nr. 16;
c) Registrul unic de evidenta a accidentelor usoare, conform modelului prevazut in anexa nr. 17;
d) Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca ce au ca urmare incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru, conform modelului prevazut in anexa nr. 18.
(2) In registrul prevazut la alin. (1) lit. d) se va tine evidenta accidentatilor in munca pentru care perioada de incapacitate temporara de munca este de minimum 4 zile de lucru, fara a lua in calcul ziua producerii accidentului.
(3) Registrele de evidenta trebuie sa fie actualizate.
Art. 142
(1) In baza FIAM si a proceselor-verbale de cercetare a incidentelor periculoase, inspectoratul teritorial de munca va tine evidenta tuturor accidentelor de munca si a incidentelor periculoase inregistrate de angajatorii care au sediul, domiciliul sau resedinta pe teritoriul judetului respectiv.
(2) Inspectoratul teritorial de munca va tine evidenta in:
a) Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca;
b) Registrul unic de evidenta a incidentelor periculoase;
c) Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca ce au ca urmare incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru.
SECTIUNEA 4
Comunicarea, cercetarea si inregistrarea evenimentelor produse in afara granitelor Romaniei, in care sunt implicati lucratori ai unor angajatori romani, aflati in indeplinirea sarcinilor de stat, de interes public sau a indatoririlor de serviciu
Art. 143
(1) Comunicarea evenimentelor produse in afara granitelor tarii, in care sunt implicati lucratori ai unor angajatori romani, se face conform prevederilor art. 108-113.
(2) In situatia prevazuta la alin. (1) angajatorul are obligatia de a comunica evenimentul si misiunii diplomatice sau oficiului consular roman din tara respectiva.
(3) Orice eveniment produs pe teritoriul alte tari in care sunt implicati lucratori romani, detasati sau pusi la dispozitie de catre angajatori romani la angajatori straini, respectiv utilizatori straini, pentru efectuarea unor lucrari pe teritoriul altui stat, se comunica imediat de catre angajatorul roman misiunii diplomatice sau oficiului consular roman din tara respectiva.
(4) Angajatorii romani care detaseaza ori pun la dispozitie lucratori la angajatori straini, respectiv utilizatori straini, au obligatia sa includa in cuprinsul conventiilor internationale si contractelor bilaterale incheiate cu partenerii straini clauze cu privire la comunicarea evenimentelor.
(5) Evenimentele in care sunt implicate persoane din cadrul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare romane, precum si persoane care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public in afara granitelor tarii vor fi comunicate Ministerului Afacerilor Externe din Romania de catre misiunile diplomatice sau oficiile consulare romane. Ministerul Afacerilor Externe are obligatia de a comunica aceste evenimente Inspectiei Muncii.
Art. 144
(1) Cercetarea evenimentelor produse in afara granitelor tarii in care sunt implicati lucratori ai unor angajatori romani se va face conform prevederilor art. 114-134.
(2) La cercetarea evenimentelor prevazute la alin. (1) poate participa si un delegat din partea misiunii diplomatice sau oficiului consular roman din tara respectiva.
(3) Cercetarea evenimentelor in care sunt implicate persoane din cadrul misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare, precum si persoane care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public in afara granitelor tarii se face de catre Ministerul Afacerilor Externe.
(4) In cazul evenimentelor mentionate la alin. (1) si (3), care au produs invaliditate confirmata prin decizie, deces, accidente colective, inclusiv in cazul persoanelor disparute si in cazul incidentului periculos, Inspectia Muncii poate delega reprezentanti care sa efectueze cercetarea la fata locului.
(5) In situatia prevazuta la alin. (4), cercetarea se va finaliza de catre Inspectia Muncii sau, dupa caz, inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia isi are sediul, domiciliul sau resedinta angajatorul.
Art. 145
(1) De intocmirea dosarelor de cercetare a evenimentelor raspunde angajatorul care a incheiat contractul cu partenerul strain, in cazul efectuarii de lucrari cu personal roman, si, respectiv, Ministerul Afacerilor Externe, in cazul accidentelor suferite de angajatii misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare romane si persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public in afara granitelor Romaniei, aflati in indeplinirea indatoririlor de serviciu.
(2) Dosarul de cercetare va cuprinde actele prevazute la art. 122 si se va completa cu:
a) copii de pe originalele documentelor de cercetare, emise de organele competente din tara pe teritoriul careia s-a produs evenimentul, precum si traducerea acestora in limba romana;
b) copie de pe contractul incheiat cu partenerul strain, din care sa rezulte cine a incheiat contractul, obiectul contractului, ce fel de lucrari se executa, pe ce durata,
locul unde se executa lucrarile respective, clauzele privind securitatea si sanatatea in munca, modul in care se fac comunicarea si cercetarea evenimentelor si inregistrarea accidentelor de munca.
(3) Dosarul de cercetare a evenimentelor se va intocmi in numarul de exemplare precizat la art. 124.
(4) Imediat dupa finalizarea dosarului de cercetare, angajatorul roman sau Ministerul Afacerilor Externe va proceda conform prevederilor prezentului capitol.
Art. 146
Inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase se fac de catre angajatorul roman, conform prevederilor art. 143-145.
SECTIUNEA 5
Comunicarea si cercetarea evenimentelor produse pe teritoriul Romaniei in care sunt implicati cetateni straini aflati in indeplinirea atributiilor de serviciu
Art. 147
(1) Orice eveniment produs pe teritoriul Romaniei, in care sunt implicati cetateni straini aflati in indeplinirea atributiilor de serviciu, va fi comunicat imediat la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia a avut loc, de catre angajator sau de catre orice alta persoana care are cunostinta despre eveniment.
(2) Inspectoratul teritorial de munca care a primit comunicarea va instiinta misiunea diplomatica sau consulatul tarii din care provine persoana accidentata, prin intermediul Inspectiei Muncii.
Art. 148
(1) Cercetarea unor astfel de evenimente se face de catre inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia au avut loc, impreuna cu celelalte organe competente, precum si cu reprezentanti ai angajatorului strain implicat in eveniment sau de catre Inspectia Muncii, conform art. 29 alin. (1) lit. c) din lege.
(2) La cercetare poate participa un reprezentant al misiunii diplomatice sau al consulatului tarii respective.
(3) Termenul de cercetare este cel prevazut la art. 120.
(4) Dosarul de cercetare va cuprinde actele prevazute la art. 122.
(5) Dosarul de cercetare se va intocmi in numarul de exemplare precizat la art. 124 si o copie a dosarului original se va transmite misiunii diplomatice sau consulatului tarii de unde provine accidentatul de catre inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea.
SECTIUNEA 6
Semnalarea bolilor profesionale
Art. 149
Bolile profesionale, precum si suspiciunile de boli profesionale se vor semnala obligatoriu de catre toti medicii care depisteaza astfel de imbolnaviri, indiferent de specialitate si locul de munca, cu prilejul oricarei prestatii medicale: examene medicale profilactice, consultatii medicale de specialitate.
Art. 150
(1) Medicul care suspecteaza o boala profesionala completeaza fisa de semnalare BP1, prevazuta in anexa nr. 19, si trimite bolnavul cu aceasta fisa la unitatea sanitara de medicina muncii, respectiv clinica de boli profesionale sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor, in vederea precizarii diagnosticului de boala profesionala.
(2) Medicul specialist de medicina muncii examineaza bolnavul, stabileste diagnosticul de profesionalitate si completeaza fisa de semnalare BP1 pe care o trimite oficial la autoritatea de sanatate publica judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, in termen de maximum 7 zile de la precizarea diagnosticului de profesionalitate.
SECTIUNEA 7
Cercetarea bolii profesionale
Art. 151
Dupa primirea fisei de semnalare BP1, medicul specialist de medicina muncii din cadrul autoritatii de sanatate publica judetene sau a municipiului Bucuresti cerceteaza in termen de 7 zile, avand in vedere ruta profesionala, cauzele imbolnavirii profesionale.
Art. 152
Cercetarea se face in prezenta angajatorului sau a reprezentantului acestuia ori, dupa caz, a persoanelor fizice autorizate in cazul profesiilor liberale, conform art. 34 alin. (2) din lege.
Art. 153
Cercetarea are drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al imbolnavirii respective si se finalizeaza cu redactarea si semnarea procesului-verbal de cercetare a cazului de boala profesionala, prevazut in anexa nr. 20.
Art. 154
Procesul-verbal de cercetare a cazului de boala profesionala este semnat de toti cei care au luat parte la cercetare, conform competentelor, mentionandu-se in mod special cauzele imbolnavirii, responsabilitatea angajatorilor si masurile tehnice si organizatorice necesare, pentru prevenirea unor boli profesionale similare.
Art. 155
(1) In situatia in care angajatorul sau reprezentantul acestuia ori, dupa caz, persoana fizica autorizata in cazul profesiilor liberale sau inspectorul de munca ori lucratorul sau asiguratorul nu sunt de acord cu concluziile stabilite in procesul-verbal de cercetare ori cu masura tehnica sau organizatorica formulata, se pot adresa, in scris, in termen de 30 de zile de la data primirii procesului-verbal de cercetare a cazului de boala profesionala, Comisiei de experti de medicina muncii acreditati de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si de Ministerul Sanatatii Publice.
(2) Componenta si atributiile Comisiei de experti vor fi stabilite prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului sanatatii publice.
(la data 15-Jul-2008 Art. 155, alin. (2) din capitolul VII, sectiunea 7 a fost reglementat de Ordinul 1256/2008)
(la data 15-Jul-2008 Art. 155, alin. (2) din capitolul VII, sectiunea 7 a fost reglementat de Ordinul 443/2008)
Art. 156
Solutiile adoptate in aceste situatii vor fi comunicate in scris celor interesati, in termen de 20 de zile de la data primirii contestatiei.
Art. 157
Procesul-verbal de cercetare a cazului de boala profesionala se inmaneaza angajatorului, medicului care a semnalat imbolnavirea pentru evidenta imbolnavirilor profesionale si pentru a urmari realizarea masurilor prescrise, precum si medicului de medicina muncii din autoritatea de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti.
Art. 158
Pe baza confirmarii caracterului profesional al imbolnavirii, medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea declara cazul de imbolnavire profesionala, completand fisa de declarare a cazului de boala profesionala BP2, prevazuta in anexa nr. 21.
SECTIUNEA 8
Declararea bolilor profesionale
Art. 159
Dosarul de cercetare pentru declararea bolilor profesionale se pastreaza la autoritatea de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti si va cuprinde urmatoarele documente:
a) opisul documentelor din dosar;
b) istoricul de expunere profesionala (documentul care certifica ruta profesionala, si anume copie de pe carnetul de munca) si, dupa caz, nivelul masurat al noxelor sau noxa identificata;
c) copie de pe fisa de identificare a riscurilor profesionale de la dosarul medical de medicina muncii;
d) istoricul starii de sanatate la locul de munca (documentul eliberat de medicul de medicina muncii care asigura asistenta de medicina muncii la unitatea respectiva);
e) document medical care precizeaza diagnosticul de boala profesionala (biletul de iesire emis de clinica/sectia de medicina muncii din structura spitalelor sau adeverinta medicala emisa de medicul de medicina muncii care a precizat diagnosticul de boala profesionala, in cazul in care bolnavul nu a fost internat) si copii ale unor investigatii necesare pentru sustinerea diagnosticului de profesionalitate;
f) procesul-verbal de cercetare a cazului de boala profesionala;
g) copie de pe fisa de semnalare BP1.
Art. 160
Declararea bolilor profesionale se face de catre autoritatea de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti din care face parte medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea, pe baza documentelor precizate la art. 159 prin fisa de declarare a cazului de boala profesionala BP2, denumita in continuare fisa de declarare BP2, care reprezinta formularul final de raportare a bolii profesionale nou-declarate.
Art. 161
In cazul in care unitatea la care s-a produs imbolnavirea a fost desfiintata sau nu mai exista la momentul precizarii diagnosticului de boala profesionala, cazul respectiv se poate declara prin fisa de declarare BP2 pe baza documentelor prevazute la art. 159, cu exceptia procesului-verbal de cercetare a cazului de boala profesionala.
Art. 162
Cazurile de pneumoconioze, precum si cazurile de cancer profesional se inregistreaza la ultimul angajator unde a lucrat bolnavul si unde exista factorii de risc ai bolii profesionale respective evidentiati prin documente oficiale de la autoritatea de sanatate publica; ele se declara si se pastreaza in evidenta de catre autoritatea de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti din judetul sau din municipiul Bucuresti in care se afla agentul economic respectiv.
Art. 163
Autoritatea de sanatate publica judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, este raspunzatoare pentru corectitudinea datelor inscrise in fisa de declarare BP2.
Art. 164
Bolile profesionale cu diagnosticul de pneumoconioza se confirma numai pe baza diagnosticului precizat de catre comisiile de pneumoconioze de la nivelul clinicilor de boli profesionale.
SECTIUNEA 9
Raportarea bolilor profesionale
Art. 165
(1) Bolile profesionale nou-declarate se raporteaza in cursul lunii in care s-a produs imbolnavirea, de catre autoritatea de sanatate publica judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, la Centrul national de coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, la Centrul National pentru Organizarea si Asigurarea Sistemului Informational si Informatic in Domeniul Sanatatii Bucuresti, precum si la structurile teritoriale ale asiguratorului stabilite conform legii.
(2) O copie a fisei de declarare BP2 se va inmana lucratorului diagnosticat cu boala profesionala.
Art. 166
La nivelul Centrului national de coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale se constituie Registrul operativ national informatizat al bolilor profesionale, care se reactualizeaza lunar cu datele din fisele de declarare BP2.
Art. 167
Centrul national de coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale reprezinta forul metodologic care asigura asistenta si indrumare tehnica profesionala in domeniul bolilor profesionale.
Art. 168
Centrul national de coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale raporteaza semestrial datele privind morbiditatea profesionala Autoritatii de Sanatate Publica din cadrul Ministerului Sanatatii Publice.
Art. 169
Centrul national de coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale transmite informatiile de interes public privind bolile profesionale tuturor institutiilor implicate in activitati cu impact asupra sanatatii lucratorilor.
Art. 170
Lista bolilor profesionale ale caror declarare, cercetare si evidenta sunt obligatorii este prevazuta in anexa nr. 22.
Art. 171
Structurile de medicina muncii din cadrul autoritatilor de sanatate publica judetene vor raporta cu o periodicitate anuala Centrului national de coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale situatia absenteismului medical prin boli profesionale pentru cazurile nou-declarate in anul respectiv.
Art. 172
Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza si se inregistreaza atat ca boala profesionala, cat si ca accident de munca.
SECTIUNEA 10
Bolile legate de profesie
Art. 173
Lista bolilor legate de profesiune este prezentata in anexa nr. 23.
Art. 174
Bolile legate de profesiune nu se declara. Acestea se dispensarizeaza medical si se comunica angajatorilor sub forma rapoartelor medicale nenominalizate privind sanatatea lucratorilor, in vederea luarii masurilor tehnico-organizatorice de normalizare a conditiilor de munca.
SECTIUNEA 11
Dispozitii finale
Art. 175
In contractele incheiate intre angajatori pentru prestarea de activitati si servicii vor fi prevazute clauze privind raspunderile referitoare la comunicarea, cercetarea si inregistrarea unor eventuale accidente de munca.
Art. 176
(1) Victimele sau familia victimelor unui eveniment urmat de incapacitate temporara de munca, invaliditate sau deces au dreptul sa sesizeze sau sa se informeze la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia a avut loc accidentul.
(2) Daca in urma investigatiilor rezulta ca sunt intrunite conditiile unui accident de munca, inspectoratul teritorial de munca va lua masuri pentru efectuarea cercetarii in conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice.
(3) In situatiile prevazute la alin. (1), inspectoratul teritorial de munca va raspunde sesizarilor conform prevederilor legale sau va elibera, la cerere, o copie a procesului-verbal de cercetare a evenimentului.
Art. 177
(1) In situatia in care angajatorul, lucratorii implicati, victimele sau familiile acestora nu sunt de acord cu concluziile stabilite in procesul-verbal de cercetare a evenimentului, se pot adresa inspectoratului teritorial de munca sau, dupa caz, Inspectiei Muncii, in termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii acestuia.
(2) Solutiile adoptate in cazul situatiilor prevazute la alin. (1) vor fi comunicate celor interesati, in termen legal.
CAPITOLUL VIII
Avizarea documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca
SECTIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 178
Prezentul capitol are ca scop stabilirea tipurilor de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca care se supun avizarii, a cerintelor care stau la baza realizarii acestora, precum si a procedurii de avizare.
Art. 179
Documentatiile care se supun avizarii sunt:
a) filme sau imagini, pe pelicula sau suport magnetic, cu subiecte din domeniul securitatii si sanatatii in munca;
b) afise, pliante, brosuri din domeniul securitatii si sanatatii in munca;
c) suporturi de curs destinate instruirii in domeniul securitatii si sanatatii in munca, elaborate de prestatorii de servicii;
d) diapozitive, diafilme si altele asemenea.
SECTIUNEA 2
Cerinte de realizare a documentatiilor
Art. 180
Cerintele generale pentru realizarea documentatiilor prevazute la art. 179 sunt:
a) continutul sa fie in concordanta cu legislatia in domeniul securitatii si sanatatii in munca in vigoare;
b) sa prezinte informatia intr-o forma accesibila, completa si usor de asimilat;
c) continutul si realizarea sa fie in concordanta cu nivelul de pregatire al subiectilor carora li se adreseaza.
Art. 181
Cerintele specifice pentru realizarea filmelor cu subiecte din domeniul securitatii si sanatatii in munca sunt:
a) scenariul si regia sa asigure perceperea corecta si clara a mesajului;
b) imagine clara si sugestiva;
c) sonor clar si sugestiv;
d) forme de prezentare: filmare reala sau animatie;
e) durata proiectiei: 10-20 de minute.
Art. 182
Cerintele specifice pentru realizarea afiselor si pliantelor din domeniul securitatii si sanatatii in munca sunt:
a) grafica simpla, fara greseli tehnice, subliniindu-se elementele principale ale temei si eliminandu-se detaliile nesemnificative;
b) utilizarea unor culori vii, contrastante, in concordanta cu subiectul, respectiv culori deschise pentru situatii pozitive si culori inchise pentru situatii negative;
c) sa nu aiba text sau textul sa fie scurt, concis si vizibil, cu dimensiunea literelor aleasa astfel incat sa permita citirea textului de la o distanta de 4-5 m;
d) subiectul sa ocupe circa 60% din suprafata afisului, iar marginile sa fie suficient de mari pentru a-l izola de fondul pe care este aplicat;
e) marimea afisului va fi aleasa in functie de scopul urmarit si locul in care va fi expus;
f) materialele din care sunt realizate sa fie adecvate mediilor in care vor fi utilizate, respectiv sa fie rezistente la actiunea factorilor din mediul in care sunt amplasate si/sau utilizate (umiditate, agenti chimici etc).
Art. 183
Cerintele specifice pentru realizarea brosurilor din domeniul securitatii si sanatatii in munca sunt:
a) sa prezinte informatiile clar si concis;
b) sa se axeze pe o tema concreta;
c) sa prezinte un interes practic cat mai larg.
Art. 184
Cerintele specifice pentru elaborarea suportului de curs destinat instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca sunt:
a) sa fie elaborat in baza unei documentari bibliografice la zi;
b) sa utilizeze terminologia specifica securitatii si sanatatii in munca;
c) sa fie elaborat pe o tematica orientata spre grupuri-tinta de lucratori si tipul instruirii, dezvoltata efectiv pentru inlaturarea problemelor de securitate si sanatate in munca ce rezulta din evaluarea riscurilor si adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei de riscuri noi;
d) sa fie redactat clar, concis, accesibil, adaptat nivelului de pregatire al grupului-tinta caruia ii este destinat;
e) informatiile sa fie sistematizate intr-o organizare logica a continutului, orientate spre situatii concrete de munca;
f) sa cuprinda ilustratii, desene, scheme, pictograme si tabele explicative, daca este necesar;
g) sa evidentieze consecintele neaplicarii si/sau nerespectarii legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Art. 185
Cerintele specifice pentru realizarea diapozitivelor si diafilmelor sunt:
a) pe cat posibil sa fie realizate color si sa fie clare;
b) sa fie insotite de scheme explicative;
c) sa fie insotite de texte redactate clar si concis, fara a da nastere la interpretari;
d) sa fie realizate intr-o succesiune logica.
SECTIUNEA 3
Avizarea documentatiilor
Art. 186
(1) Documentatiile prevazute la art. 179 pot fi difuzate sau comercializate numai daca sunt avizate de catre Comisia de abilitare si avizare prevazuta la art. 36, din judetul in care isi are sediul elaboratorul.
(2) In situatia in care elaboratorul are cetatenia, respectiv nationalitatea unui stat membru al Uniunii Europene ori apartinand Spatiului Economic European, documentatiile se avizeaza de catre Comisia de abilitare si avizare constituita la nivelul Directiei de munca, solidaritate sociala si familie a municipiului Bucuresti.
Art. 187
Pentru avizarea documentatiilor elaboratorul va transmite prin posta Comisiei de abilitare si avizare prevazute la art. 186 o cerere conform modelului prevazut in anexa nr. 24, insotita de un dosar care cuprinde:
a) copie de pe certificatul de inregistrare la registrul comertului si, dupa caz, anexa la acesta; in situatia prevazuta la art. 186 alin. (2), elaboratorul va depune documentul echivalent eliberat de statul de origine sau de provenienta.
b) un scurt memoriu de prezentare a documentatiei;
c) doua exemplare din documentatia supusa avizarii;
d) in cazul diapozitivelor si diafilmelor se vor transmite: originalul si doua copii pe suport hartie.
Art. 188
(1) Comisia de abilitare si avizare va transmite prin posta avizul sau decizia de respingere motivata, in termen de 30 de zile de la data primirii solicitarii.
(2) Avizul comisiei, prezentat in anexa nr. 25, va fi insotit de un exemplar din documentatia transmisa de elaborator, care va purta stampila Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
(3) Decizia de respingere, prezentata in anexa nr. 26, va fi insotita de cele doua exemplare de documentatie transmisa de elaborator, pentru a fi refacuta in sensul celor precizate in decizie.
SECTIUNEA 4
Dispozitii finale
Art. 189
(1) Difuzarea sau comercializarea documentatiilor prevazute la art. 179 va fi insotita de o copie a avizului.
(2) Angajatorul care utilizeaza documentatiile prevazute la art. 179 trebuie sa detina o copie a avizului.
Art. 190
(1) Respingerea avizarii unei documentatii poate face obiectul unei contestatii depuse la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei in termen de maximum 30 de zile de la data primirii deciziei de respingere.
(2) Solutiile adoptate ca raspuns la contestatie vor fi comunicate celor interesati in termen de 30 de zile de la data primirii contestatiei.
Art. 191
(1) Daca in timpul controalelor efectuate de inspectorii de munca se constata diferente intre documentatia avizata si cea folosita in activitatea curenta, inspectorul de munca dispune masuri pentru retragerea documentatiei neconforme si comunica in scris Comisiei de abilitare si avizare teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti, situatia constatata, cu propunerea de suspendare sau de retragere a avizului.
(2) Comisia de abilitare si avizare teritoriala, respectiv a municipiului Bucuresti, aduce la cunostinta titularului de aviz situatia constatata, pentru ca acesta sa isi prezinte punctul de vedere.
(3) Comisia de abilitare si avizare teritoriala, respectiv a municipiului Bucuresti, analizeaza comunicarea inspectorului de munca impreuna cu punctul de vedere al titularului de aviz si emite o decizie de suspendare sau de retragere a avizului, dupa caz.
(4) Suspendarea se poate face pe o perioada determinata, in functie de timpul necesar pentru remedierea deficientelor constatate.
(5) Decizia de retragere a avizului poate face obiectul unei contestatii in conditiile prevazute la art. 190.
Art. 192
(1) in situatia in care titularul de aviz intentioneaza sa aduca modificari unei documentatii avizate, are obligatia sa comunice Comisiei de abilitare si avizare teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti, continutul acestor modificari.
(2) Comisia de abilitare si avizare teritoriala, respectiv a municipiului Bucuresti, analizeaza daca modificarile asupra documentatiei sunt interventii minore sau majore si decide mentinerea avizului sau necesitatea unei noi avizari.
Art. 193
Anexele nr. 1-26 fac parte integranta din prezentele norme metodologice.
Newsletter InfoSSM
Ramai la curent cu toate solutiile propuse de specialisti.
Aboneaza-te ACUM la Newsletterul InfoSSM si primesti cadou Raportul special "Supravegherea starii de sanatate a personalului"!
Articole similare din categoria Organizarea activitatii de SSM
Nov162015
Legea 307 actualizata la zi, modificata in luna iulie 2015 prin Legea 170/2015 si in luna noiembrie 2015 prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2015
de Portal SSM
16 Nov 2015
Apr042011
Legea 319/2006 - legea securitatii si sanatatii in munca - text lege
de Portal SSM
04 Apr 2011
Mar232011
H.G. nr. 37/2008 pentru modificarea H.G. nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor
de Portal SSM
23 Mar 2011
Mar232011
HOTARARE nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor
de Portal SSM
23 Mar 2011
